Bănci și Asigurări

Conferinţa ZF/ Raiffeisen Branduri româneşti, Piteşti. Antreprenorii români pot crea branduri şi fără bugete uriaşe de promovare, dar trebuie să îşi asume riscul şi să pornească încrezători. „Puteţi crea un brand oricând, numai să aveţi încredere în voi şi să spuneţi «eu pot, eu fac».“

Conferinţa ZF/ Raiffeisen Branduri româneşti, Piteşti. Antreprenorii români pot crea branduri şi fără bugete uriaşe de promovare, dar trebuie să îşi asume riscul şi să pornească încrezători. „Puteţi crea un brand oricând, numai să aveţi încredere în voi şi să spuneţi «eu pot, eu fac».“

Evenimentul de la Piteşti a reunit în jur de 120 de participanţi, antreprenori, bancheri, care au povestit cum au pornit brandurile locale, cât de greu se construieşte un brand şi care este reţeta pentru a rămâne în continuare în preferinţele consumatorilor.

Autor: Georgiana Mihalache

27.09.2019, 00:08 964

Poveştile brandurilor care au ex­pe­rienţă pe piaţă şi au pornit cu paşi mici sunt o sursă de inspiraţie pen­tru antreprenorii aflaţi la început de drum, care au oportu­nit­ăţi de dezvoltare dacă vor să construiască un nu­me puternic în business, au susţinut antre­pre­norii prezenţi ieri la Piteşti, la conferinţa Branduri româneşti, organizată de Ziarul Financiar, în parteneriat cu Raiffeisen Bank România.

Evenimentul de la Piteşti a reunit în jur de 120 de participanţi, antreprenori, bancheri, care au povestit cum au pornit brandurile locale, cât de greu se construieşte un brand şi care este reţeta pentru a rămâne în continuare în preferinţele consumatorilor.

„Brandul sunt oamenii şi din vocabularul lor trebuie să dispară «nu se poate, nu am cum, e greu, nu am bani». Puteţi crea un brand oricând, numai să aveţi încredere în voi şi să spuneţi «eu pot, eu fac». Trebuie să vă asumaţi acest risc şi restul vine de la sine, aveţi exemple de branduri“, a spus Adrian Rădulescu, preşe­dintele Asociaţiei Fermierilor din România.

ZF şi Raiffeisen Bank au ajuns la Piteşti, al şaptelea oraş din turneul confe­rin­ţelor Branduri româneşti, în care comunitatea de business se întâlneşte pentru a povesti ce a stat în spatele celor mai importante branduri locale.

„Argeş are o rezonanţă aparte. Contribuţia regiunii Argeş în volumul finanţării Raiffeisen este undeva pe locul patru. Încercăm să facilităm întâlniri, să oferim posibilitatea prin astfel de întâlniri să aveţi momente de inspiraţie“, a spus Felix Daniliuc, director executiv al Raiffeisen Bank România.

El a menţionat că primul pas în crearea unui brand este dorinţa de diferenţiere, prin care companiile româneşti care rezistă pe piaţă prin branduri puternice reuşesc să fie recunoscute de consumatori.

Despre intrarea pe o zonă de nişă pentru a deveni relevant pe piaţă a vorbit Radu Zlatian, director de cercetare-dezvoltare, membru în consiliul de administraţie al Softronic.

„Am livrat locomotive în Suedia, urmează Norvegia. Reţeta pentru brand constă în câteva ingrediente – să găseşti o nişă specializată. Un al doilea ingredient este legat de resursa umană. Greutăţile care au fost de la început sunt enorme, dar cu perseverenţă poţi să faci orice“, a spus Radu Zlatian.

Antreprenorii care au pus pe piaţă branduri de zeci de ani au început cu paşi mici, învăţând permanent şi investind în companii. De exemplu, compania de transport International Lazăr, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de transport marfă din ţară, a pornit de la comerţul cu fructe, piese auto şi ulterior transportul cu camioane şi a ajuns la 179 mil. lei cifră de afaceri în prezent.

„Din dorinţa de a le crea un viitor mai bun copiilor mei, făceam comerţ cu fructe, piese şi maşini. Când am înfiinţat firma nu ştiam ce e cifra de afaceri. În 2002 începuse Dacia să-şi facă planuri de dezvoltare. Dacia a fost o rampă de lansare. Eu mă uit să fie mâine mai bine decât astăzi“, a spus Ion Lazăr, proprietarul International Lazăr.

Dacia, cel mai mare producător de maşini din România, cu afaceri de 24,7 mld. lei în 2018, este cel mai mare jucător străin din Argeş şi cumulează aproape jumătate din businessul total al judeţului. Totodată, brandul Dacia este cunoscut de toţi românii, potrivit lui Mihai Tănase, şef al departamentului digital Dacia&Renault.

„Este important să-ţi comunici brandul. Clienţii astăzi nu mai sunt fideli în ceea ce priveşte brandurile, aşa că trebuie să continui să convingi, să investeşti în brand“, a mai spus Mihai Tănase.

El a menţionat că percepţia românilor faţă de brandul Dacia este diferită în România faţă de cum este perceput în străinătate, acolo unde românii sunt mândri să vadă un Duster pe străzi.

Alături de brandurile cu decenii de experienţă pe piaţă vin şi antreprenorii aflaţi la început de drum, care pornesc cu strategia de brand de la început şi se pot inspira din experienţele companiilor cu vechime pe piaţă.

De exemplu, familia Mărăşoiu produce ţuică din generaţie în generaţie, iar Irina Mărăşoiu a vrut să creeze brandul Pater, pe care l-a dus în marile lanţuri de hoteluri, restaurante, băcănii din Bucureşti.

„Suntem o familie, lucrăm doar noi, tot ce facem este împreună. Întâi a fost interesul străinilor pentru produsele noastre, apoi a urmat cel al românilor. Orice brand trebuie susţinut local, românii trebuie să îl consume“, a spus Irina Mărăşoiu, „fata din povestea“ brandului Pater.

Conferinţa Branduri româneşti a ajuns la Piteşti, al şaptelea oraş din turneul de evenimente dedicate brandurilor locale şi antreprenorilor care au avut curajul să investească în acestea. Partenerii evenimentului de la Piteşti au fost Ştiri de Piteşti, Universul Argeşean, Uniunea Naţională a Patronatului Român şi Camera de Comerţ Argeş.

AFACERI DE LA ZERO