Creditarea a scăzut cu aproape 50%
Piraeus Bank România, subsidiara locală a grupului elen cu acelaşi nume, avea la finele anului 2015 un sold al depozitelor atrase de la clienţi în valoare de 853 mil. euro (echivalentul a 3,8 mld. lei), în scădere cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate în raportul băncii-mamă de la Atena. Declinul în termeni nominali a fost de aproximativ 290 mil. euro.
Cu alte cuvinte, criza prin care a trecut Grecia şi implicit sistemul bancar elen nu a rămas fără ecou pe piaţa locală. Pe lângă depozitele de la Piraeus Bank, clienţii din România au retras bani şi de la celelalte bănci care activează pe plan local (Alpha Bank, Bancpost şi Banca Românească).
Însă, comparativ cu trimestrul al treilea din 2015, depozitele clienţilor Piraeus Bank au urcat cu 11%.
Pe de altă parte, soldul creditelor acordate clientelei s-a diminuat cu 44% într-un an la 835 mil. euro (3,7 mld. lei). Scăderea în termeni nominali a fost de aproximativ 670 mil. euro. Doar în trimestrul al patrulea, soldul creditelor s-a diminuat cu 36%. Piraeus Bank România este printre puţinele bănci de până acum care înregistrează o scădere destul de accentuată a creditării. Creditarea a crescut în medie la nivelul sistemului cu 3%, potrivit datelor BNR. Piraeus Bank România se poziţiona pe locul 11 în sistemul bancar în funcţie de activele gestionate, potrivit celor mai recente date oficial disponibile, cele ale BNR pentru finele anului 2014.
Grupul-mamă nu a raportat volumul activelor gestionate de subsidiara locală, însă în 2014 acestea erau de aproximativ 9 mld. lei, ceea ce îi oferea băncii o cotă de piaţă de 2,5%.
Piraeus Bank România a disponibilizat în ultimul an aproximativ 200 de angajaţi şi a ajuns la un număr de 1.435 de persoane care activează în 120 de unităţi teritoriale. Numărul unităţilor s-a redus pe parcursul anului 2015 cu zece.
La nivel de grup, Piraeus Bank a raportat pentru 2015 pierderi de 2,5 mld. euro, valoare asemănătoare cu cea din anul precedent.
Pârvu, şeful Piraeus Bank: Pentru retroactivitatea dării în plată trebuie să vorbim de împărţirea riscului
Aplicarea retroactivă a legii dării în plată trebuie să aducă în discuţie şi împărţirea riscului, afirmă şeful Piraeus Bank, Cătălin Pârvu, atrăgând atenţia că băncile vor fi nevoite să facă ajustări pentru acoperirea pierderilor, iar primele vor fi reducerile de costuri, care vor afecta deponenţii. „Dacă vrem să discutăm de retroactivitatea legii, trebuie să vorbim şi de împărţirea riscului. Dacă nu era criză şi preţurile la imobiliare creşteau, câştigul al cui era? Nu era împărţit. Dar aşa a fost criză, iar riscul trebuie împărţit. Bineînţeles că pierderea trebuie plătită de cineva“, a declarat ieri Pârvu. El a arătat că băncile vor aplica ajustări pentru acoperirea pierderilor, în primul rând prin reducerea costurilor, care vor afecta deponenţii, întrucât bonificaţia pentru aceştia se va reduce considerabil. „Atât timp cât nu vom mai putea acorda credite în acelaşi ritm, (...) pentru a putea acoperi pierderile din creditele care nu sunt rambursate se vor reduce remunerările la depozite. Partea cea mare a clienţilor, pentru că la depozite avem cei mai mulţi clienţi, va suferi. Totodată, va suferi şi bugetul statului, întrucât băncile nu vor mai avea profit şi nu vor mai plăti impozit". Raluca Ghinea
