Bănci și Asigurări

Consiliu de Administraţie al BNR anticipează o reaccelerare a expansiunii economice peste ritmul potenţial în 2019

Consiliu de Administraţie al BNR anticipează o...

Autor: Alina Botezatu, Mediafax

13.11.2018, 17:21 643

Membrii Consiliului de administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) estimează o creştere mai puternică a economiei României din următorii doi ani, decât până acum, reiese din minuta celei de-a zecea şedinţe de politică monetară a Consiliului din acest an, publicată miercuri.

„Referitor la perspectiva poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că actuala prognoză indică o încetinire uşor mai modestă a creşterii economice în 2018 decât cea previzionată anterior. De asemenea, se anticipează o reaccelerare a expansiunii economice peste ritmul potenţial în 2019, urmată de revenirea dinamicii ei în linie cu cea potenţială în anul 2020. S-a arătat că previziunile presupun atenuarea caracterului expansionist al politicii fiscale în 2018, urmată de menţinerea lui neschimbată în 2019 şi de o atitudine cvasi-neutră a acesteia în 2020, precum şi o decelerare a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei, dar mai modestă decât s-a anticipat anterior”, se menţionează în minuta şedinţei de politică monetară din 6 noiembrie, ultima din acest an, minută publicată miercuri.

În opinia membrilor Consiliului, condiţiile tensionate de pe piaţa muncii, precum şi conduita politicii fiscale şi a celei de venituri continuă să fie surse de riscuri, cel puţin în viitorul apropiat. Când au făcut această apreciere, membrii CA al BNR au luat în calcul caracteristicile execuţiei bugetare din primele trei trimestre ale anului, precum şi incertitudinile circumscrise preconizatei rectificări bugetare şi programului bugetar al anului 2019, dar şi potenţialelor majorări viitoare aplicate salariilor în sectorul public, dar şi altor venituri.

„S-a precizat că perspectiva creşterii economice asumă şi o diminuare a gradului de relaxare a condiţiilor monetare pe orizontul prognozei, o îmbunătăţire probabilă a absorbţiei fondurilor europene şi o creştere economică încă robustă în zona euro/UE şi pe plan global, doar uşor încetinită în raport cu precedenta prognoză. În acelaşi timp însă, unii membri ai Consiliului au semnalat incertitudinile crescute ce marchează perspectiva apropiată a economiei europene şi a celei globale, evocând politicile comerciale protecţioniste, procesul de ieşire a Marii Britanii din UE, tensiunile politice din unele ţări europene şi oscilaţiile volatilităţii pe piaţa financiară internaţională”, se subliniază în minuta citată.

De asemenea, membrii CA al BNR au făcut referiri repetate la conduita politicii monetare a Băncii Centrale Europene (BCE) şi la relevanţa acesteia din perspectiva deciziilor băncilor centrale din regiune, precum şi la faptul că deciziile BNR nu pot să nu ţină cont de acest context.

În ceea ce priveşte determinanţii creşterii economice, membrii Consiliului au remarcat că aportul consumului gospodăriilor populaţiei la dinamica PIB ar putea fi depăşit, în acest an, de cel al variaţiei stocurilor, dar să redevină majoritar, anul viitor.

„S-a notat că, pe orizontul scurt de timp, este de aşteptat ca cererea de consum să fie susţinută de sentimentul de încredere a populaţiei şi de dinamica venitului disponibil real – reflectând inclusiv nivelurile în scădere ale ratei anuale a inflaţiei –, al căror comportament viitor continuă să fie totuşi incert”, se completează în minuta citată.

Preocupantă a fost considerată de către membrii Consiliului probabila contribuţie negativă adusă în acest an la avansul PIB de formarea brută de capital fix, cu implicaţii asupra echilibrelor interne şi externe ale economiei.

„S-au evocat contracţia amplă suferită de volumul lucrărilor de construcţii în primele opt luni ale anului, absorbţia sub nivelul programat a fondurilor europene şi structura cheltuielilor bugetare tot mai defavorabilă investiţiilor publice. A fost semnalată, de asemenea, scăderea volumului investiţiilor străine directe. În paralel, a fost remarcată perspectiva deteriorării aportului exportului net la creşterea economică în acest an, concomitent cu probabila mărire a ponderii în PIB a deficitului de cont curent”, se punctează în minuta şedinţei de politică monetară din 6 noiembrie.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat, din nou, necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie.

„Totodată, cei mai mulţi membri ai Consiliului au reiterat importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe de ajustare a conduitei politicii monetare din perspectiva ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi a menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe traiectoria evidenţiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare”, se punctează în minuta citată.

Referitor la poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că şi cea de-a doua variantă provizorie a datelor statistice relevă accelerarea uşoară a creşterii economice în trimestrul al doilea al acestui an, la 4,1%, de la 4% în trimestrul întâi, în condiţiile unei majorări a dinamicii sale trimestriale, reconfirmând reamplificarea mai pronunţată decât cea anticipată a excedentului de cerere agregată în acest interval.

„S-a sesizat că structura determinanţilor expansiunii economice pe partea utilizării a suferit însă o schimbare semnificativă – probabil relevantă din perspectiva presiunilor inflaţioniste –, în condiţiile în care aportul variaţiei stocurilor a fost revizuit în sus, devenind majoritar, pentru prima dată în ultimii cinci ani, în detrimentul celui aparţinând consumului gospodăriilor populaţiei, care a fost ajustat în sens opus. Totodată, contribuţia formării brute de capital fix a coborât mai mult în teritoriul negativ, în timp ce aportul negativ al exportului net la avansul PIB s-a diminuat mai evident faţă de intervalul precedent, în contextul unei decelerări mai pronunţate a ritmului de creştere a importurilor în raport cu cea consemnată de dinamica exporturilor”, se detaliază în minuta şedinţei de politică monetară din 6 noiembrie.

Pe partea formării PIB, revizuirile au fost minore, sectorul serviciilor rămânând principalul resort al creşterii economice, secondat de industrie, cu o contribuţie în uşoară creştere.

Apoi, membrii Consiliului au remarcat că cele mai noi evaluări continuă să indice o decelerare semnificativă a expansiunii economice în termeni anuali în trimestrul al treilea, în principal pe fondul unor efecte de bază, succedată de o reaccelerare relativ mai modestă a acesteia în trimestrul al patrulea al acestui an, în condiţiile unor dinamici trimestriale în temperare evidentă faţă de trimestrul al doilea, dar uşor superioare ritmului potenţial.

„Prin urmare, evoluţia face probabilă prelungirea creşterii gap-ului pozitiv al PIB de-a lungul semestrului II, pe o traiectorie sensibil superioară celei anticipate anterior, în condiţiile redeschiderii acestuia peste aşteptări în trimestrul II. Din perspectiva celor mai recente evoluţii relevante, s-a apreciat că cererea de consum privat a redevenit în trimestrul III motorul creşterii economice, dar a continuat să fie şi un determinant al încetinirii acesteia. În schimb, formarea brută de capital fix este posibil să-şi fi sporit contribuţia negativă la dinamica PIB, ca, de altfel, şi exportul net, dată fiind reaccelerarea creşterii anuale a importurilor de bunuri în iulie-august, concomitent cu scăderea dinamicii exporturilor. Preocupantă a fost considerată şi reintensificarea ritmului anual de creştere a deficitului de cont curent – inclusiv pe seama relativei înrăutăţiri a balanţei veniturilor primare, precum şi a celei a veniturilor secundare –, concomitent cu scăderea gradului de acoperire a acestuia prin investiţii străine directe şi transferuri de capital”, se mai explică în minuta şedinţei de politică monetară din 6 noiembrie.

Membrii CA al BNR sunt: Mugur Isărescu, preşedinte al CA şi Guvernatorul BNR; Florin Georgescu, vicepreşedinte al CA şi prim-viceguvernator al BNR; Eugen Nicolăescu, membru al CA şi viceguvernator al BNR; Liviu Voinea, membru al CA şi viceguvernator al BNR; Marin Dinu, membru; Daniel Dăianu, membru; Gheorghe Gherghina, membru; Ágnes Nagy, membru; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO