Bănci și Asigurări

Consiliul Fiscal: Scenariul revizuit al Guvernului ce prevede o contracţie economică de 4,2% pare mai optimist în raport cu evoluţia economiei şi a pandemiei. Probabil va fi un gol de venituri fiscale şi din contribuţii de asigurări sociale de a 6,5-7,5 mld. lei în 2020

Consiliul Fiscal: Scenariul revizuit al Guvernului ce prevede o contracţie economică de 4,2% pare mai optimist în raport cu evoluţia economiei şi a pandemiei. Probabil va fi un gol de venituri fiscale şi din contribuţii de asigurări sociale de a 6,5-7,5 mld. lei în 2020

Autor: Roxana Rosu

24.11.2020, 09:53 203

Consiliul Fiscal (CF) apreciază că scenariul macroeconomic revizuit al Guvernului ce prevede o contracţie economică de 4,2% în 2020, deşi mai adecvat în raport cu cel anterior, care proiecta o contracţie a PIB real de 3,8%, pare mai optimist în raport cu evoluţia economiei şi a pandemiei.

În aceste condiţii, analiştii cred că intervalul pentru dinamica economică în acest an, al unei contracţii între 4-6%, rămâne valid, cu creşterea probabilităţii ca reducerea PIB să se situeze către partea a doua a intervalului.

Cea de-a treia rectificare bugetară majorează proiecţia de deficit bugetar pentru anul 2020 la 9,1% din PIB, respectiv cu 0,5 pp peste nivelul avut în vedere la rectificarea bugetară operată în luna august.

Această evoluţie are drept cauze principale impactul nefavorabil şi de amploare asupra încasărilor bugetare al facilităţii de amânare la plată a obligaţiilor bugetare de către agenţii economici, deteriorarea cadrului macroeconomic comparativ cu cel avut în vedere anterior şi neajunsuri ale construcţiei bugetare.

Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă materializarea unui gol total de venituri fiscale şi din contribuţii de asigurări sociale plus alte venituri la nivelul anului 2020 de aproximativ 6,5-7,5 mld. lei (circa 0,65%-0,75% din PIB).

Acest gol provine, în opinia CF, pe de o parte din evaluarea optimistă a ANAF, a sumelor recuperabile în acest an din obligaţiile amânate la plată de firme, precum şi din probabilitatea ridicată ca sumele aferente închirierii benzilor de frecvenţă 5G să nu fie încasate în anul curent.

”Acest gol de venituri identificat de CF la nivelul anului 2020 este recuperabil în anul următor sprijinind execuţia cash. Din perspectiva execuţiei potrivit metodologiei ESA, aceasta nu este influenţată de elementele identificate de CF care conduc la acest gol de venituri pentru anul în curs”.

Alte concluzii ale Consiliului Fiscal:

  • deficitul bugetar pentru anul 2020, potrivit metodologiei cash, este estimat în jurul valorii de 9,8% din PIB, cu 0,7 pp peste estimarea MFP ca urmare a identificării unui gol probabil de venituri
  • România a pornit lupta contra Covid-19 cu un deficit structural mare, de peste 4% din PIB, cel mai mare în UE, precum şi cu cel mai mare deficit extern (de cont curent) între economiile emergente din UE.  Deficitul structural mare a redus spaţiul de manevră al Guvernului. Spaţiul de manevră limitat explică, în largă măsură, de ce recuperarea economică din trimestrul III în România este inferioară multor procese similare din UE.
  • În 2021, cele mai multe state UE vor avea deficite bugetare în scădere considerabilă prin reducerea de cheltuieli nepermanente care au fost induse de pandemie şi de criza economică. Se va ajunge, probabil, ca medie aritmetică, la deficite în jur de 5% din PIB şi numai România ar rămâne la un nivel aproape dublu al deficitului, dacă nu s-ar efectua ajustări, şi în condiţiile creşterii punctului de pensie cu 14%.
  • În 2022 diferenţa dintre România şi celelalte state din UE privind deficitul bugetar ar fi şi mai izbitoare. Pieţele nu ar finanţa ani în şir deficite de peste 8-9% din PIB. Am ajunge în 2022 cu datoria publică la peste 55% din PIB, iar finanţarea ar fi tot mai problematică.
  • Corecţia macroeconomică trebuie să înceapă în 2021
  • Ultimii ani au consemnat o creştere puternică a cheltuielilor de personal şi a celor cu asistenţa socială ca procent în PIB şi venituri fiscale. Această evoluţie, din păcate, se reflectă şi în creşterea puternică a deficitului structural al bugetului public. În 2020 s-a atins un vârf din acest punct de vedere, cheltuielile de personal şi cele cu asistenţa socială reprezentând 92,3% din veniturile fiscale (inclusiv CAS). Această situaţie nu este sustenabilă în sine şi cu atât mai mult este de judecat din perspectiva necesităţii corecţiei macroeconomice şi bugetare.
  • Corecţia macroeconomică (reducerea deficitului bugetar) trebuie să aibă în vedere atât restructurare de cheltuieli, cât şi venituri fiscale/bugetare în creştere. Este falsă teza că nu pot fi mărite venituri fiscale/bugetare, mai ales prin lărgirea bazei de impozitare. Regimul fiscal trebuie să fie transparent şi echitabil; toţi cetăţenii şi firmele să plătească -să se elimine portiţe (loopholes) care fac regimul fiscal inechitabil. Să nu se tolereze evaziunea fiscală, ca şi optimizări fiscale incorecte (tax avoidance), rente necuvenite.
  • O absorbţie intensă de fonduri europene, care să valorifice aproape dublarea volumului de resurse alocate României pentru perioada 2021-2027 (prin apariţia Planului european de Redresare Next Generation EU de 750 miliarde euro, din care România ar beneficia de 33,2 miliarde euro) ar ajuta mult efortul de corecţie macroeconomică în următorii 3-4 ani.
  •  O corecţie macroeconomică reuşită ar crea premisele pentru ca România să intre în Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 (MCS2) la orizontul anului 2025.

Vedeti aici opinia integrală a COnsiliului Fiscal despre a treia rectificare bugetara din 2020

 
 
 
AFACERI DE LA ZERO