Principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil în continuare consumul privat, însă în condiţiile decelerării semnificative a creşterii acestuia în semestrul al doilea (S2) al anului curent şi mai cu seamă în 2023, îndeosebi pe fondul inflaţiei ridicate şi al evoluţiilor de pe piaţa muncii, precum şi sub influenţa creşterii ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, în viziunea boardului BNR.
„Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că activitatea economică va atinge probabil o dinamică mai ridicată în 2022 decât se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evoluţiei peste aşteptări din semestrul I, iar creşterea ei va decelera puternic în 2023 şi se revigora doar uşor în 2024, în contextul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale, contrabalansate doar parţial ca impact de absorbţia de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU“, se arată în minuta BNR transmisă ieri privind şedinţa de politică monetară a conducerii BNR din 8 noiembrie.
În ceea ce priveşte perspectiva apropiată, membrii Consiliului de Administraţie al BNR au convenit ca fiind probabilă o „cvasistagnare a activităţii economice în S2/2022“, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Evoluţiile implică o restrângere relativ mai rapidă a excedentului de cerere agregată în acest interval şi coborârea lui la finele anului la o valoare doar marginal superioară celei anticipate anterior, dar şi o creştere a dinamicii anuale a PIB în T3, pe fondul unui efect de bază.
