♦ Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a transmis ieri un comunicat detaliat în care susţine necesitatea clarificării în continuare de către Consiliul Concurenţei (CC) a deciziei şi a unor „aspecte de consistenţă logică” ♦ Asociaţia băncilor, ARB, respinge ferm acuzaţiile Consiliului Concurenţei şi susţine nevinovăţia băncilor, spunând chiar că ar fi vorba mai degrabă de o „decizie dictată” a CC, în lipsa prezentării de probe concludente, iar „această orchestrare bazată pe dezinformare publică aruncă o anatemă asupra sistemului bancar” ♦ „Clienţii băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigaţi prin inducerea de speranţe false. Asistăm din nou sideraţi la o decizie abuzivă şi injustă care îndepărtează investitorii”, a transmis ARB ♦ Consiliul Concurenţei a amendat cele 10 bănci participante la stabilirea indicatorului de referinţă pentru dobânzi – ROBOR – cu suma de 3,73 mld. lei (710 mil. euro), cumulat, pentru că în perioada fixingului ar fi schimbat informaţii confidenţiale.
Reacţiile la decizia Consiliului Concurenţei în investigaţia privind ROBOR continuă să curgă. După ce în primă fază au reacţionat individual băncile vizate de amenzile Consiliului Concurenţei, ieri a venit şi o reacţie mai amplă de la Banca Naţională, autoritatea de reglementare şi supraveghere a pieţei bancare, şi pentru prima dată a transmis şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB) un punct de vedere în această speţă a ROBOR. Reacţiile au apărut joi, după ce Consiliul Concurenţei a anunţat duminică rezultatele investigaţiei privind dosarul ROBOR, stabilind cea mai mare amendă dintr-un caz de concurenţă: cele 10 bănci participante la stabilirea indicatorului de referinţă pentru dobânzi – ROBOR au fost amendate cu suma de 3,73 mld. lei (710 mil. euro) cumulat, pentru că în perioada fixingului ar fi schimbat informaţii confidenţiale. Şi BNR şi ARB vin cu o serie de întrebări, de nedumeriri şi cer clarificări, explicaţii concrete de la Consiliul Concurenţei având în vedere că „gravitatea deciziilor luate şi comunicate cere ca opinia publică să aibă parte de aceste clarificări suplimentare”.
„Care ar fi nivelul ROBOR presupus a fi corect, faţă de cel publicat? De ce această judecată nu s-ar aplica şi pentru scăderea ROBOR – consistentă şi îndelungată în anumiţi ani în perioada investigată? Ce legi, reguli, regulamente au fost încălcate? Care au fost mecanismele prin care s-a produs distorsiunea pieţei?“ Acestea sunt câteva întrebări venite dinspre BNR şi ARB pentru Consiliul Concurenţei.
Asociaţia bancherilor, ARB, respinge ferm acuzaţiile Consiliului Concurenţei şi susţine nevinovăţia băncilor, spunând chiar că ar fi vorba mai degrabă de o „decizie dictată” fără prezentarea de probe concludente, iar „această orchestrare bazată pe dezinformare publică aruncă o anatemă asupra sistemului bancar”.
Banca Naţională a venit şi a susţinut prin vocea purtătorului de cuvânt Dan Suciu şi necesitatea clarificării în continuare de către Consiliul Concurenţei a unor „aspecte de consistenţă logică”. Dacă băncile respectă regulamentul şi normele de la nivelul pieţei monetare, iar acestea nu sunt anticoncurenţiale, atunci cum poate fi comportamentul lor considerat neconcurenţial.
