Bănci și Asigurări

Conversia în lei a creditelor în franci şi falimentul personal intră în „malaxorul“ discuţiilor FMI–ARB

Conversia în lei a creditelor în franci şi falimentul personal intră în „malaxorul“ discuţiilor FMI–ARB

Radu Gheţea

Autor: Claudia Medrega

29.01.2015, 00:03 554

Conversia în lei a creditelor în franci şi insolvenţa persoanelor fizice, cele două probleme intens dezbătute de la începutul acestui an, se află pe agenda discuţiilor programate astăzi între reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) cu delegaţia FMI.

Radu Gheţea, preşedintele ARB, consideră că reglementarea conversiei creditelor în lei, indiferent din care valută, printr-un act normativ ar putea crea dezechilibre la nivelul sistemului financiar şi hazard moral şi ar putea fi anticonstituţională.

Şeful ARB a semnat ieri împreună cu rectorul Academiei de Studii Econo­mice (ASE) Pavel Nastase un protocol de colaborare între ASE şi ARB care urmăreşte „promovarea unui comportament economico-financiar adecvat în rândul populaţiei“, respectiv crearea unei platforme comune a mediului academic economic şi a sistemului bancar de promovare pentru publicul larg a informaţiilor de natură financiar-bancară care permit asumarea corespunzătoare a drepturilor, obli­gaţiilor şi riscurilor de natură financiară.

În ultimele săptămâni s-au intensificat discuţiile publice legate de aprecierea francului elveţian şi alternativa unei conversii a împrumuturilor contractate în această monedă la cursul istoric. Cotaţia dintre leu şi francul elveţian a atins valori record ca urmare a eliminării plafonului impus de Banca Elveţiei pentru cursul dintre franc şi euro. Francul s-a apreciat cu circa 20% faţă de leu şi a ajuns la 4,5 lei. Cea mai mare parte a celor 75.000 de români cu credite în această monedă trebuie să suporte acum rate duble, în condiţiile în care împrumuturile au fost contractate în 2006-2007, la un curs de 2-2,2 lei/franc. Băncile au venit până acum cu o serie de soluţii temporare la ultimul val de depreciere a leului în faţa francului, dar ră­mâne de văzut ce se va întâmpla mai departe dacă cursul rămâne la acest nivel.

„De ce numai pentru franci elvetieni? Dacă ne gândim, în 2006 cursul leu/euro ajunsese la 3,9, după aceea a scăzut la 3,2, iar acum a ajuns la 4,5. De ce nu am auzit atunci «Je suis euro», şi doar acum «Je suis franc»? Bine, Doamne fereşte să auzim şi «Je suis euro»! Se uită că cel care a luat credit în lei a plătit mai mult o perioadă, iar acum plă­teşte mai puţin. Cel cu lei a rămas cu o garsonieră, iar cel care a împrumutat 240.000 de franci rămâne cu vilă pe care nu mai poate să o plătească. Noi considerăm că se creează hazard moral şi că este ilegală o astfel de abordare (conversia creditelor la un curs istoric - n. red.)“, a afirmat Gheţea.

Nicolae Cinteză, directorul Direc­ţiei Supraveghere din BNR, a spus că realizarea conversiei creditelor în franci elveţieni la un alt curs de schimb decât cel din ziua tranzacţiei ar provoca falimentul mai multor bănci.

În prezent există o Directivă europeană legată de conversia creditelor, iar România nu îşi permite să aplice altfel conversia decât ne recomandă Uniunea Europeană prin această Directivă, respectiv conversia creditelor să se facă din februarie 2016, astfel că nu ar trebui să ne grăbim, susţine Gheţea.

Unele din băncile care au dat credite în franci elveţieni au invitat la un moment dat clienţi să vină să-şi convertească creditele din franci în lei sau în euro, la cursul zilei, iar unii clienţi au profitat de această situaţie, iar alţii nu, a amintit Gheţea.

Aproximativ 95% din împrumuturile în franci elveţieni sunt concentrate la şase bănci.

În ceea ce priveşte legea falimentului personal, reprezentanţii FMI şi-au exprimat deja îngrijorarea, precizând într-o scrisoare transmisă BNR şi Ministrului Finanţelor că, fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate, aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare.

AFACERI DE LA ZERO