♦ Ajustarea bugetară nu a fost însoţită, cel puţin deocamdată, de o corecţie pe măsură a deficitului de cont curent, care ar putea rămâne la peste 7% din PIB şi în anul 2026 ♦ În 2025, deficitul de cont curent a fost de circa 30 mld. euro, adică 8% din PIB ♦ Spre deosebire de perioada 2005-2008, când sectorul privat a avut contribuţia determinantă la adâncirea dezechilibrului extern, în ultimii ani nivelul înalt al deficitului de cont curent a fost generat în principal de componenta guvernamentală, fiind imperios necesară echilibrarea acestuia, potrivit BNR ♦ Legat de finanţarea deficitului extern, dacă în urmă cu două decenii fluxurile de tipul investiţiilor străine directe (ISD) erau preponderente, în ultimii ani au câştigat teren investiţiile de portofoliu şi împrumuturile externe, la care se adaugă riscuri şi costuri.
Persistenţa dezechilibrelor externe creşte dependenţa de fluxurile străine de capital şi afectează sustenabilitatea financiară, dar reducerea deficitelor nu se poate obţine doar prin câştiguri de preţ şi productivitate, ci şi prin lărgirea bazei firmelor exportatoare şi diversificarea geografică a pieţelor, este de părere Cosmin Marinescu, viceguvernator, BNR.
Dezechilibrele externe cu care se confruntă România au cauze de ordin structural, având în vedere că cererea depăşeşte producţia internă, iar exporturile rămân în urmă faţă de ritmul importurilor.
Totodată, nu contează doar volumul exporturilor, ci şi calitatea acestora, prin poziţia economiei în lanţurile de producţie şi de valoare, adaugă Marinescu.
Astfel, pentru reducerea durabilă a vulnerabilităţilor externe este nevoie de politici axate pe susţinerea producţiei naţionale, precum şi o mai bună integrare în lanţurile de valoare globale şi europene, astfel încât exporturile româneşti să devină cât mai competitive şi reziliente.
Şi, în noua configuraţie a comerţului global, instrumentele de diplomaţie comercială devin esenţiale pentru facilitarea exporturilor şi accesul la noi pieţe, scrie oficialul BNR într-o opinie.
