Bănci și Asigurări

COVID-19 aruncă Uniunea Europeană într-un pericol de moarte, în timp ce liderii politici, despre care sunt semne că şi-au supraevaluat forţele de răspuns la criză, sunt preocupaţi de imaginea pe care şi-o fac acasă

COVID-19 aruncă Uniunea Europeană într-un pericol de moarte, în timp ce liderii politici, despre care sunt semne că şi-au supraevaluat forţele de răspuns la criză, sunt preocupaţi de imaginea pe care şi-o fac acasă

Enrico Letta, fost premier al Italiei: „Dacă toată lumea va adopta strategii de genul «Italia înainte de toate», «Belgia înainte de toate» sau «Germania înainte de toţi», cu toţii ne vom scufunda, împreună.“

Autor: Bogdan Cojocaru

03.04.2020, 00:08 3887

Criza economică şi din sănătate produsă de pandemia de COVID-19 a adâncit frac­turile dintre nordul şi sudul Eu­ro­pei şi împinge astfel Uniunea Eu­ro­pea­nă aproa­pe de un pericol mortal, spun ex­per­ţii. Chiar foarte aproape, avertizează unii din­tre ei.

Iar Germania este pusă din nou în situaţia de a salva Europa. Şi, culmea, sunt indicii că amploarea actuală a crizei din sistemul de sănătate putea fi evitată. Fractura dintre nordul cumpătat la cheltuieli şi sudul puternic îndatorat, apărută în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro din 2010, se lăr­geşte şi se adânceşte în timp ce Covid-19 paralizează economia europeană. Aceasta în timp ce con­ducă­torii Uniunii sunt mai preocupaţi de imaginea lor pu­blică în planurile de război cu boala economică şi so­cia­lă în loc de găsirea unui consens, după cum scrie Le Monde. Coronavirusul ar putea fi ultima picătură pentru UE, avertizează şi The Guardian, citând experţi care spun că dacă situaţia conflictuală per­sistă, pandemia va fi mai distructivă decât Brexitul, criza refugiaţilor şi criza bailout-urilor. Poate mai urâtă decât toate la un loc.

Într-o intervenţie rară, Jacques Delors, fostul pre­şedinte al Comisiei Europene care a ajutat la con­s­­truirea Uniunii Europene moderne, a ieşit din uitare avertizând că lipsa de solidaritate reprezintă „un pericol de moarte pentru Uniunea Europeană“. Enrico Letta, fost premier al Italiei, apreciază că UE are în faţă un „risc mortal“ din cauza pandemiei. „Ne confruntăm cu o criză diferită de cele anterioare“, a spus el pentru The Guar­dian. Iar această situ­aţie derivă, în parte, din fa­p­­tul că „europenismul“ a fost slăbit de alte crize din ultimul deceniu. „Spiritul de comunitate al Europei este mai slab acum decât în urmă cu zece ani“, a spus Letta, explicând că cel mai mare pericol pentru UE este „virusul Trump“. „Dacă toată lumea va adopta strategii de genul «Italia înainte de toate», «Belgia înainte de toate» sau «Germania înainte de toţi», cu toţii ne vom scufunda, împreună.“

Europa a avansat de la răspunsul iniţial, în care unele ţări au impus inter­dicţii de export pe echi­pa­mente medicale vitale sau au introdus controale la fron­tieră care au lăsat izolaţi alţi cetăţeni europeni. Ger­mania, Austria şi Luxemburg şi-au deschis spi­talele pentru a trata pacienţii din ţările cele mai afectate, printre care Italia. Franţa şi Germania au donat mai multe măşti Italiei decât China, potrivit executivului UE, care a promovat cu surle şi trâmbiţe statisticile pe social media pe fondul alarmării că pierde „bătălia globală a discursurilor“ despre gene­ro­zitatea între naţiuni. În faza de început a crizei, Rusia şi China au trimis materiale medicale în Italia, în timp ce vecinii săi cei mai apropiaţi nu au reuşit să răspundă imediat cererilor de ajutor ale Romei.

Însă Reuters informează că cu doar o lună înainte ca Europa lovită de pandemie să înceapă să caute cu disperare măşti chirurgicale, ventilatoare şi kituri de testare, guvernele au transmis Comisiei Europene că sistemele lor de sănătate sunt pregătite şi că nu este nevoie să comande alte materiale şi aparate. Reuters a obţinut această informaţie din documente ale UE. După doar o săptămână, Comisia estima că necesarul statelor europene este de zece ori mai mare decât ceea ce este de obicei disponibil. Astfel, se poate trage concluzia că guvernele europene şi-au supra­estimat capacitatea de răspuns la o suprasolicitare a sistemului de sănătate. „Lucrurile sunt sub control“, declara un oficial al CE la o întâlnire cu uşile închise cu diplomaţi ai statelor membre ale UE din 5 februarie, adică la două săptămâni după ce China a izolat aproape 60 de milioane de oameni în provincia Hubei. „Nivelul de pregătire este foarte ridicat în statele membre, cele mai multe au luat deja măsuri“ pentru detectarea şi tratarea COVID-19, asigura atunci oficialul european, băzându-se pe informaţiile date de reprezentanţii statelor. Guvernele UE au realizat gravitatea situaţiei în martie, dar în loc să se concentreze pe acţiuni comune de atac multe au recurs la măsuri pro­tec­ţioniste, introducând bariere co­merciale pentru a opri exporturile de echipamente medicale către vecini.

Între timp, liderii europeni au ajuns la un consens în privinţa unui răspuns la criza din sănătate – un angajament de reînnoire a sistemului de gestionare a crizelor din UE, finanţare pentru cercetarea în do­me­niul vaccinurilor şi achiziţii comune de echipamente medicale – statele mem­bre, sau mai degrabă con­ducătorii lor, rămân împărţiţi în ceea ce priveşte modul în care eco­nomia trebuie ghidată prin furtună.

­Pan­demia a redeschis rănile produse de criza datoriilor din zona euro, reînviind stereotipuri de tipul „sud-europenii sunt risipitori, iar nordicii sunt „fără inimă“.

„Fiecare criză a redus încrederea între statele membre şi în întregul sistem, iar aceasta este o problemă reală“, a declarat Heather Grabbe, fostă consilieră a comisarului UE pentru extindere.

Ministrul olandez al finanţelor Wopke Hoekstra şi-a exprimat remuşcările în această săptăm‚nă după ce şi-a înfuriat vecinii, şi chiar pe unii dintre colegii de pe scena politică locală, întreb‚nd de ce alte guverne nu au amortizoare fiscale pentru a face faţă şocului financiar produs de Covid-19. †Comentariile sale au fost descrise ca „repugnante“, produsul unei „minţi mici“ şi „o ameninţare pentru viitorul UE“ de către premierul portughez Antonio Costa.

Europa este încă împărţită în două tabere în ceea ce priveşte modul de reacţie la criza economică ce se prefigurează. Franţa, Italia, Spania, ţări cu datorii mari, şi cel puţin şase alte state vor să rupă tradiţia prin emiterea de datorii comune ale zone euro, aşa-numitele „obligaţiuni corona“. Germania, Austria şi Olanda continuă să respingă ideea. La un summit de săptăm‚na trecută, liderii europeni nu au reuşit să ia o decizie, trec‚nd problema miniştrilor de finanţe, cărora li s-a cerut să găsească o cale de ieşire din impas p‚nă săptăm‚na viitoare. Până atunci, ministrul de finanţe german Olaf Scholz promovează o soluţie. El vrea ca Europa să facă disponibile cel puţin 200 de miliarde de euro de „ajutoare corona“ pentru statele lovite de criză şi pentru economii, scrie Handelsblatt. Citând surse guvernamentale, ziarul german scrie că Scholz propune ca Mecanismul European de Stabilitate să furnizeze credite de 100 de miliarde de euro şi ca Banca Europeană pentru Investiţii dă facă disponibile alte 50 de miliarde de euro. În plus, ar mai trebui 50-100 de miliarde de euro pentru un mecanism de finanţare a muncii cu program redus care ar încuraja copaniile să-şi păstreze angajaţii în loc să-i concedieze. Politico scrie că pentru Europa deciziile Germaniei sunt vitale. Viitorul Italiei este în mâinile Germaniei, iar dacă statele sudice vor ajutor pentru a-şi reveni din criză, va trebui să-i convingă pe nemţi că miza este propria lor prosperitate.

 
 
AFACERI DE LA ZERO