Ritmul de creştere al creditării private totale s-a mai revigorat în 2019, iar românii au continuat să se orienteze şi spre credite cu dobânzi fixe. După primele 11 luni, creditarea privată înregistra o creştere medie de 7,7%, până la un sold de aproape 270 mld. lei, peste avansul din aceeaşi perioadă a anului 2018.
Creditul privat total a început anul 2019 cu o creştere anuală surprinzătoare de 8,4%, pentru ca la finalul lunii februarie ritmul anual să încetinească uşor, la 8%, iar în martie să coboare până la 7,7%, pas de creştere care s-a menţinut şi în aprilie şi mai. Ulterior, viteza creditării s-a mai temperat, coborând în luna iunie la 7,1%.
După primele 9 luni din 2019, creditarea creştea cu un ritm mediu de 7,7%, iar după 10 luni creşterea medie a creditului privat a fost de aproape 7,8%, peste ritmul din aceeaşi perioadă din 2018, de circa 6,5%. Creditarea în lei a crescut în 10 luni din 2019 cu 10,7%, iar avansul creditelor în valută a fost de 2,4%.
Luna noiembrie a adus o temperare a creşterii creditării private, la 7,2%, faţă de aceeaşi lună din 2018, soldul total ajungând la 268 mld lei. Ascensiunea a fost susţinută de avansul de 9,7% al împrumuturilor în lei, în timp ce creditele în valută cresc domol, cu 2,4%, conform celor mai recente date ale BNR. După primele 11 luni, creditarea privată înregistra o creştere medie de 7,7%.
Românii au continuat în 2019 să se orienteze şi spre credite cu dobânzi fixe. Ponderea creditelor noi cu dobânzi fixe a depăşit 25% în cazul împrumuturilor ipotecare şi s-a îndreptat spre 80% la creditele de consum, potrivit BNR. Românii au început din a doua parte a anului 2017 să se orienteze mai mult către creditele cu dobândă fixă şi au continuat şi în 2018 şi în 2019.
Din 2019, BNR a limitat gradul de îndatorare al populaţiei, după modelul aplicat înainte de 2007, când România nu era în Uniunea Europeană. Practic, încă de la începutul anului au început să se aplice noile reguli privind restricţionarea creditării populaţiei prin limitarea gradului de îndatorare în cazul creditelor de consum şi ipotecare, după ce decizia a fost adoptată de Consiliul de Administraţie al BNR în toamna anului 2018.
BNR a limitat gradul de îndatorare al populaţiei la un nivel mai scăzut. În cazul împrumuturilor în lei, gradul maxim de îndatorare a fost stabilit la 40% din venitul net, în timp ce pentru creditele în valută este de 20%, atât pentru împrumuturile ipotecare, cât şi pentru cele de consum. Însă, pentru fiecare bancă, un procent de 15% din totalul creditelor se poate excepta de la această limitare, în anumite condiţii.
În urma aplicării acestei limitării, gradul de îndatorare a înregistrat o diminuare importantă. Astfel, gradul de îndatorare median pentru creditele noi, acordate în perioada martie-septembrie 2019, a fost de 36%, în scădere cu 9 puncte procentuale faţă de situaţia din 2018, potrivit BNR.
Comparativ cu anul precedent, proporţia creditelor nou-acordate debitorilor cu grad de îndatorare peste 45% a scăzut de la 49% la 13% în perioada martie-septembrie 2019.
Creditele pentru populaţie în lei au fost în ultimii ani motorul principal al creditării, situaţie care a continuat şi după limitarea gradului de îndatorare.
Creditul nou-acordat populaţiei s-a majorat cu 7%, în termeni anuali, în perioada octombrie 2018 - septembrie 2019, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani, de 27,2 mld. lei, creşterea fiind susţinută în principal de către avansul creditului de consum negarantat (Ă17%), conform datelor BNR.
Deşi împrumuturile ipotecare standard au crescut cu 12% în perioada analizată, această evoluţie a fost contrabalansată de dinamica segmentului Prima casă, care a scăzut cu 34% în contextul strategiei guvernamentale de reducere treptată a plafonului anual de garanţii alocate acestui program.
