Bănci și Asigurări

Creditele cu restanţe au ajuns la o treime din bilanţurile băncilor în Vâlcea şi Sălaj

Creditele cu restanţe au ajuns la o treime din...

Autor: Ciprian Botea

22.09.2013, 18:16 399

Un sfert din creditele în lei acordate de bănci populaţiei şi firmelor din judeţele Sibiu, Suceava şi Bistriţa-Năsăud au ajuns restante la sfârşitul lunii iulie, dar cea mai dificilă situaţie este înregistrată în judeţele Vâlcea şi Sălaj, unde o treime din împrumuturile în valută şi respectiv cele în lei sunt achitate la timp, potrivit datelor BNR. La polul opus se află judeţele Dâmboviţa (cu o pondere de 3% a restanţelor la valută) şi Gorj (cu o pondere de 6% la creditele în lei).

„Diferenţele dintre restanţele la credite între judeţe nu sunt direct corelate cu datele pentru forţa de muncă. Astfel, atât Gorj cât şi Dâmboviţa înregistrează o rată a şomajului mai mare decât Sălaj sau Vâlcea. Diferenţele dintre nivelul restanţelor sunt induse cel mai probabil de dinamica companiilor locale sau  de gradul de îndatorare al populaţiei şi companiilor“, comentează Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Ţiriac Bank.

Ponderea restanţelor la creditele în valută depăşea 35% în judeţul Vâlcea la finalul lunii iulie, împrumuturi de 118 milioane de euro fiind înregistrate cu întârzieri la plată. Nici creditele în lei ale vâlcenilor nu se află într-o situaţie mai bună, ponderea restanţelor fiind de 24%. Creditele restante în lei ale populaţiei şi companiilor din Sălaj se apropiau de 30% din total. Creditele restante la valută ajung la 25% în Sălaj.

Creditele restante la valută ajung la o cincime din total în Galaţi, Alba, Suceava, Bistriţa sau Timiş. La lei, pragul de 20% este trecut de împrumuturile acordate de bancheri în judeţele Timiş, Giurgiu, Brăila, Maramureş şi Arad.

La nivelul sistemului bancar, mai mult de 14% din creditele în valută înregistrează întârzieri la plată, ceea ce înseamnă un volum total al creditelor neperformante de 4,5 miliarde de euro. La creditele în lei, majoritatea credite de consum fără garanţii, ponderea restanţelor este de 15%, iar volumul total al întârzierilor la plată ajunge la 12,9 miliarde de lei.

La valută ponderea restanţelor este cu un punct procentual mai jos decât la lei, dar a crescut vizibil în ultimii doi ani pe fondul volatilităţii cursului de schimb şi în condiţiile în care mulţi clienţi care au strâns din dinţi la începutul crizei şi şi-au plătit ratele pentru a nu pierde bunurile puse garanţie au intrat în incapacitate de plată după cinci ani de criză dură.

Unele calcule efectuate pe baza statisticilor BNR arată că bancherii închid lunar circa 2.000 de conturi de credite ipotecare. Restanţele la lei în schimb au crescut rapid la începutul crizei, dar ritmul s-a temperat ulterior.

„Rata de creştere a creditelor neperformante va încetini treptat, odată cu reintrarea activităţii economice pe un trend ascen­dent, dar şi pe măsură ce activitatea de creditare se va îmbunătăţi, iar creditele neperformante vor fi scoase din portofoliile băncilor. Rata creditelor neperformante este ridicată, dar îngrijorarea publicului ar trebui să fie diminuată de faptul că provizioanele aferente acestor credite neperformante au fost constituite“, consideră Florentina Cozmâncă, senior economist al RBS Bank.

După problemele care au explodat în ultimii ani, multe bănci au făcut analize de risc pe regiuni şi monitorizează mai atent zonele cu probleme. De exemplu, Bistriţa este unul dintre judeţele cu cele mai slabe economii, cu un PIB la jumătate faţă de media naţională, în timp ce Galaţi este un judeţ dependent de două ramuri industriale care au fost afectate de criză - industria siderurgică şi cea navală. Totodată, unii bancheri spun că în unele regiuni restanţele au explodat şi din cauza fraudelor, în condiţiile în care clienţii au adus la bancă adeverinţe de venit false pentru a obţine credite. 

Bancherii continuă să pună deoparte sume importante pentru a acoperi pierderile din credite neperformante, în condiţiile în care mulţi clienţi nu dau semne că reuşesc să revină la graficul de rambursare a datoriilor.

Ultimele date disponibile arată că valoarea provizioanelor constituite pentru acoperirea creditelor neperformante depăşeşte 30 miliarde de lei (circa 7 mld. euro), conform standardelor IFRS.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.09.2013

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO