Anul acesta consumatorii au trimis către Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) peste 170 de cereri care au ca obiect fraudele pe canale bancare, potrivit informaţiilor transmise de instituţie. Un fenomen îngrijorător face tot mai multe victime în rândul consumatorilor de produse şi servicii financiare. Creditele false provoacă pagube de zeci de mii de euro, iar în majoritatea cazurilor pierderile sunt suportate integral de consumatorii care au permis accesul infractorilor la conturi, aplicaţiile de home banking sau chiar la propriile telefoane şi laptopuri. Majoritatea creditelor frauduloase sunt contractate online, după ce infractorii îşi manipulează emoţional victimele şi se prezintă a fi „de la bancă“, „de la Poliţie“ sau „de la BNR“. Însă, la CSALB vin şi cazuri în care oamenii au făcut credite sub presiunea psihologică a infractorilor, iar apoi au transferat banii în conturi controlate de aceştia“, a transmis Alexandru Păunescu, reprezentanţul BNR în Colegiul de Coordonare al CSALB.
Cele mai multe dintre aceste solicitări descriu cazuri în care consumatorii înşelaţi s-au văzut în situaţia de a fi datori către bănci, după ce infractorii informatici au contractat împrumuturi bancare în numele lor. În majoritatea cazurilor, consumatorii au permis accesul unor necunoscuţi la parole, informaţii confidenţiale şi chiar la propriile telefoane sau aplicaţii de intenet banking.
Mai mult, sunt în analiza CSALB şi situaţii în care consumatorii au contractat chiar ei creditele pe care le-au virat apoi către conturi necunoscute, din dorinţa de a cumpăra criptoactive, acţiuni sau pentru a acoperi alte presupuse fraude sau datorii. În cererile de negociere cu băncile, oamenii descriu mecanisme complexe de înşelăciune, iar pagubele provocate ajung până la 20.000 de euro, în cazurile analizate de CSALB. Din păcate, în majoritatea situaţiilor, băncile nu acceptă aceste cereri de conciliere în cadrul CSALB. Motivul principal este că situaţiile descrise sunt momentan în atenţia Poliţiei, dar şi pentru că infractorii nu au atacat sistemele de securitate ale băncilor, ci au accesat conturile cu ajutorul titularilor acestora.
