♦ Din cauza dobânzilor mari unii români au început să aibă dificultăţi în rambursarea creditelor astfel că au încercat să restructureze creditele vechi prin refinanţări, reeşalonări, după cum au explicat analiştii ♦ Concret, odată cu saltul dobânzilor, românii care aveau deja credite ipotecare au profitat de ofertele promoţionale ale unor bănci pentru refinanţări la dobânzi mai mici, în jurul a 5-6%, uneori fixe 3-5 ani ♦ În plus, când IRCC a fost mai mic decât ROBOR, unii români au apelat şi la conversiile ipotecarelor de la ROBOR la IRCC, aceste credite convertite figurând ca şi credite noi ♦ Dincolo de ofertele promoţionale ale băncilor, limitate pe anumite intervale de timp, la creditele ipotecare noi în lei dobânda medie a fost în S1/2024 aproape de 8%, după ce în aceeaşi perioadă din 2023 depăşise 8%, atingând un vârf de 8,44% în luna mai 2023.
Piaţa finanţărilor ipotecare noi în lei a accelerat puternic în primul semestru (S1) din acest an, volumul cumulat al creditelor ipotecare noi în lei din primele şase luni urcând la 22,4 mld. lei, nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2023, potrivit datelor BNR.
Dar, o parte importantă din volumul creditelor ipotecare noi reprezintă de fapt rostogoliri/refinanţări/rescadenţări ale unor împrumuturi anterioare la dobânzi mai mici, uneori fixe timp de câţiva ani, aflate în ofertele băncilor.
Analizând soldul creditelor pentru locuinţe în lei vedem din rapoartele BNR că a ajuns în luna iunie 2024 la circa 93,2 mld. lei, fiind mai mare cu doar 4,9 mld. lei faţă de soldul din luna iunie 2023, această diferenţă reprezentând de fapt creditele în lei pentru locuinţe „efectiv“ noi acordate populaţiei de băncile de pe piaţa românească în ultimul an. Astfel, creditele ipotecare noi sunt dominate de fapt de refinanţări/restructurări de credite.
