Bucurestiul a inregistrat in iunie cea mai accelerata crestere a dezechilibrului dintre creditele si depozitele in valuta, de 100%, ca urmare a cresterii volumului de credite contractate de populatie, determinand astfel o crestere a dezechilibrului in moneda straina de 16% la nivelul sistemului bancar, potrivit datelor BNR.
"Este un trend valabil de o buna perioada de timp, sunt banci mici care acorda credite in valuta si de patru ori mai mult decat depozitele constituite. Filialele locale depind de finantari de la banca-mama pentru creditele acordate in euro, dar nu vom vedea crize de lichiditati pe euro. Entitatile-mama din Europa, chiar daca vor avea probleme, nu vor reduce activitatea din Romania, unde cresterea businessului ajunge si la doua cifre. Vor prefera sa renunte la alte afaceri, dar nu sa incetineasca activitatea din Romania", a explicat Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.
Soldul creditelor acordate in valuta a ajuns in luna iunie la 13,5 miliarde euro, cu 5 miliarde mai mult decat valoarea depozitelor atrase de la populatie, fata de luna mai cand dezechilibrul dintre creditele si depozitele in moneda straina era la un nivel cu 16% mai jos.
Cea mai accelerata crestere la credite care a determinat adancirea dezechilibrului la nivel agregat a avut-o capitala, unde populatia a ajuns la jumatatea anului sa aiba imprumuturi cu 560 de milioane euro mai mari decat depozitele constituite.
Spre comparatie, in luna mai, populatia avea imprumuturi cu 280 de milioane de euro mai mari decat depozite. Practic, dezechilibrul pe valute s-a dublat in Bucuresti intr-o singura luna, urcand astfel de pe locul patru pe locul intai in topul judetelor cu apetit pentru credite mult mai mare decat cel pentru economisire.
"Nu ma astept ca in urmatoarea perioada raportul dintre credite si depozite in valuta sa se imbunatateasca, ba dimpotriva. In timp ce euro este moneda de exit a Romaniei, caci in 20 de ani probabil nu vom mai avea leul, creditarea in franci elvetieni este nejustificata. Creditele de consum in franci elvetieni au ajuns in luna mai sa detina 9% din total, si cele ipotecare circa 15%, retail si corporate. Iar daca bancile nu vor avea probleme cu finantarea in euro, finantarea in franci elvetieni are o limita, in momentul de fata extrem de finita."
Urmatoarele judete in care este vizibila cresterea ecartului dintre sursele atrase de la populatie si cele imprumutate clientilor persoane fizice sunt Cluj, Constanta, Iasi. Aceste judete, alaturi de Bucuresti, sunt singurele din tara care depasesc deja miliardul (in moneda nationala) in ceea ce priveste diferenta dintre creditele contractate si depozitele atrase in valuta de la populatie pana in iunie 2008.
Constanta si Iasi au inregistrat o crestere a dezechilibrului de 9%, adica soldul creditelor a crescut in luna iunie fata de luna mai cu 35,5 milioane euro, respectiv cu 36,3 milioane euro, in timp ce depozitele au urcat foarte putin.
In ceea ce priveste situatia dezechilibrului dintre depozitele si creditele in moneda nationala, tendinta este de ameliorare in ultima vreme, pe seama dobanzilor tot mai mari acordate de banci la depozitele la termen si la conturile de economii in lei. Per ansamblul pietei, diferenta dintre depozitele si creditele in lei este de aceasta data pozitiva, populatia economisind cu aproape 3 miliarde de lei mai mult decat sumele imprumutate de la banci.
"In perioada urmatoare raportul dintre credite si depozite in lei se va imbunatati, datorita presiunilor de apreciere a monedei nationale si a dobanzilor mari. In plus, in perioada concediilor, populatia nu economiseste prea mult, dar in septembrie, octombrie, se va simti schimbarea", a declarat economistul-sef al BCR.
Soldul depozitelor constituite este in usoara crestere, in top fiind Bucurestiul care economiseste cu 2,4 miliarde mai mult in moneda nationala decat se imprumuta.
Din totalul de 41 de judete, jumatate inregistreaza rezultate negative privind diferenta dintre depozitele si creditele in lei la nivel de populatie.
Printre judetele cu cele mai mari dezechilibre la lei se numara Mehedinti, Gorj si Dolj, unde volumul creditelor contractate in lei se situeaza peste cel din depozite cu echivalentul a 70 pana la 90 de milioane euro.
Celelalte 20 de judete care se bucura de economii in lei mai mari decat creditele sunt Cluj, Brasov, Mures, fiind urmatoarele dupa Bucuresti la diferenta mare, caci toate trei in total abia depasesc 20% din depozite minus credite la nivel de capitala.
Populatia a incetat de la luna la luna sa contracteze credite in lei si a preferat mai degraba sa economiseasca in moneda nationala.
Acest fapt se datoreaza in principal majorarilor succesive ale dobanzii de referinta, pana la nivelul neasteptat de 10,25%.
"Dobanda de politica monetara a determinat incetinirea creditarii in moneda nationala, dar se pare ca a fost un imbold pentru creditarea in valuta", comenteaza analistii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
