♦ Eugen Sinca, analist BCR: „Probabil că după instalarea unei tendinţe clare de reducere a inflaţiei am putea vedea şi fluctuaţii mai mari ale leului, în sensul unei deprecieri moderate având în vedere deficitul de cont curent mare. Estimarea noastră de curs de schimb leu/euro de final de an este 5,05“♦ Inflaţia anuală a coborât în decembrie 2022 la 16,4%, de la 16,8% în noiembrie ♦ BNR anticipează coborârea inflaţiei la o singură cifră din T3//2023 ♦ Cursul mediu leu/euro din primele 16 zile din ianuarie 2023 a urcat peste 4,93 lei/euro, cotaţia din 16 ianuarie fiind peste 4,94 lei/euro ♦ BNR a renunţat la „controlul ferm asupra lichidităţii interbancare“.
Piaţa interbancară a fost pe excedent de lichiditate consistent spre finalul anului trecut şi, cel mai probabil, surplusul se menţine şi în ianuarie 2023 având în vedere şi tendinţa vizibilă de scădere a dobânzilor ROBOR. Iar cursul valutar a fost pe o tendinţă de creştere în ultima perioadă, cotaţia leu/euro urcând de la începutul anului 2023 cu 0,3%, peste 4,94 lei/euro. În aceste condiţii apare întrebarea cât de corelată este creşterea cursului leu/euro din ultima perioadă cu excesul de lichiditate din piaţa interbancară şi dacă BNR permite creşterea cursului valutar la niveluri mai ridicate, corelate cu fundamentele economiei şi cu deficitele existente, lăsând mai multă lichiditate în piaţa interbancară. Adică, se poate interpreta că BNR împinge treptat cursul în sus, pe nevăzute, prin lăsarea lichidităţii în exces pe piaţa interbancară?
Managementul lichidităţii poate fi folosit activ de către BNR în funcţie de evoluţiile privind cursul de schimb şi inflaţia, după cum au susţinut unii analişti.
