Indicele Robor cu scadenţă la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut vineri la 1,58%, maximul din ultimii doi ani ş jumătate. Principala cauză a creşterii Robor din ultima perioadă a fost retragerea unei lichidităţi importante din piaţă, explică Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, în cadrul emisiunii ZF Live.
”Sunt două categorii de factori care explică această creştere: factori fundamentali, care ţin de inflaţie, care creşte, şi va creşte foarte rapid în perioada următoare. Avem 1,2% inflaţie la finalul lunii august, dar ne aşteptăm până la finalul anului la o inflaţie de 2,4%, iar anul viitor probabil vom sări de 3,5% în primul trimestru, în condiţiile în care au fost creşteri de accize, creşteri de preţuri la energie, electricitate, gaze. Cu o inflaţie de peste 3% în prima parte a anului, cred că toată lumea trebuie să înţeleagă să nu stăm cu dobânzile Robor sub 1%”.
Ionuţ Dumitru explică şi a doua categorie de factori, cei conjuncturali, care au precipitat tendinţa de creştere a Robor. ”Această creştere a fost accelerată şi precipitată de faptul că în ultima perioadă excesul de lichiditate pe care îl aveam în piaţa monetară a scăzut foarte mult, pentru că s-au făcut plăţi foarte mari de către companiile de stat către bugetul statului, acei bani evident fiind în piaţa monetară, în depozite bancare, iar acum nu mai sunt, sunt în conturile ministerului de Finanţe, ceea ce a diminuat lichiditatea pe care o aveam în sistemul bancar.”
Econmistul şef al Raiffeisen susţine că este foarte important să reţinem că inflaţia creşte, iar acesta este factorul fundamental care explică creşterea. ”Nu e anormal să ai un Robor care să conveargă înspre direcţia pe care inflaţia o dă, ci mai degrabă e anormal că fost dobânzile au extrem de mici în ultimii ani.
Ce a mai declarat la ZF Live:
Eu cred că ar trebui să ne uităm la dimensiunea cifrelor. Este adevărat, de la 1,2% la 2,4% înseamnă o dublare, dar să nu uităm că inflaţia în Româniaa fost foarte mică conjunctural. Am avut inflaţie negativă din cauza reducerilor de TVA. Când consumul creşte este normal să ai presiuni inflaţioniste.
Dacă acum 10 ani cineva ar fi făcut un sondaj dacă crede că vreodată Robor va fi sub 1% în România, probabilitatea era 0. Dar uite că am avut o perioadă lungă de dobânzi de sub 1%.”
Nu cred că imaginea de azi a Roborului are foarte multă relevanţă.
Noi ne aşteptam ca Roborul să depăşească 2% anul viitor. Săptămâna viitoare e şedinţă de politică monetară, e posibil ca BNR să ia nişte decizii. Robor ar treui să fie undeva la 1,75%, cât e dobânda de politică monetară. Dacă BNR ar fi avut un angajament ferm pentru dobânda de politică monetară, robor ar fi trebuit să stea în jurul la 1,75%.
Cred că sunt posibile două decizii în perioada următoare: o reducere de RMO, care sunt la 8%, şi mai e loc de manevră aici, dar lucrurile trebuie gândite foarte bine, pentru că pe final de an este de aşteptat să se cheltuie foarte mulţi bani, ceea ce va readuce lichitate în piaţă. În perioada următoare, în ianuarie, e o maturitate foarte mare la titlurile de stat şi se vor injecta destul de mulţi bani în piaţă la momentul respectiv.
În anii următori vom avea un curs mai volatin pentru un robor mai stabil. N-aş exclude un curs de 4,6-4,7 lei/euro la anul.
