Populaţia şi companiile aveau rate restante în valoare de 15,9miliarde de lei (echivalentul a 3,7 mld. euro) la sfârşitul luioctombrie, reprezentând 7,64% din soldul total al împrumuturiloracordate de bănci, arată datele BNR.
Ritmul de creştere al restanţelor s-a temperat după ce întrimestrul trei izbucnise un nou val de neperformanţe în principalpe fondul reducerii cu 25% a salariilor din sectorul public, daranaliştii cred că nu se poate vorbi încă despre o diminuare apresiunilor asupra portofoliilor de credite ale băncilor având învedere că economia nu dă încă semne de revenire.
"Practic nu putem vorbi de o reducere sustenabilă a ratelorrestante înainte să se resimtă o revenire a economiei. Dacă până lajumătatea acestui an avansul restanţelor era generat în principalde creşterea şomajului, acum discutăm de efectele prelungiriirecesiunii pe fondul implementării măsurilor de austeritate",comentează Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.
El spune că majorarea TVA şi reducerea salariilor se resimteinclusiv pe partea creditelor neperformante ale companiilor, caretrebuie să se des-curce cu venituri mai mici din cauza scăderiiconsumului.
Ceamai mare pondere a ratelor restante în total împrumuturi seînregistrează în cazul creditelor în lei, unde sumele întârziate laplată reprezintă aproape 9,6% din soldul total de 77,6 miliarde delei. Ratele restante la creditele în moneda naţională au crescut cu84% în ultimul an, la 7,43 miliarde de lei.
Întârzierile la plata împrumuturilor în valută au înregistratînsă cel mai rapid ritm de creştere pe parcursul ultimelordouăsprezece luni, valoarea acestora majorându-se de 2,7 ori înultimul an, până la echivalentul a 1,99 miliarde euro (8,47 mld.lei). Ponderea restanţelor la valută se situează însă la 6,4%.
Restanţele la valută se concentrează în principal pe parteaîmprumuturilor de consum şi a creditelor corporate, în condiţiileîn care întârzierile la plata creditelor ipotecare s-au menţinut laun nivel scăzut, potrivit datelor de la Biroul de Credit. Multecompanii au beneficiat anul trecut de restructurări de credite, iarîn condiţiile în care perioadele de graţie expiră, începe să secontureze o imagine mai clară a pieţei.
Creşterea ponderii ratelor restante în soldul total alcreditelor vine în contextul în care volumul finanţărilor a stagnatîn ultimii doi ani în jurul a 200 de miliarde de lei, din cauzacererii reduse din partea clienţilor şi a reticenţei bancherilor îna-şi asuma riscuri.
"Ponderea restanţelor va scădea în momentul în care şi volumulcreditelor va creşte. Datorită prelungirii recesiunii consider căsectorul bancar va rămâne pe pierdere anul acesta", mai spuneAnghel. El apreciază că există potenţial de creştere a volumuluifinanţărilor pe segmentul corporate, dar şi pe segmentulîmprumuturilor ipotecare.
Creditul ipotecar este singurul produs de finanţare a populaţieicare şi-a menţinut un ritm pozitiv de creştere în ultimul an,avansând cu peste 20% în septembrie faţă de aceeaşi perioadă aanului trecut.
Împrumuturile pentru locuinţe au fost puternic susţinute deprogramul guvernamental "Prima casă", prin intermediul căruiabăncile au acordat credite în valoare de circa 1,1 mld. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
