Bănci și Asigurări

Creşterea salariilor, reformă fiscală pentru atragerea investiţiilor, planuri de „nuclearizare“ a economiei: guvernul polonez dă impresia că pandemia este mai degrabă o oportunitate decât o criză

Creşterea salariilor, reformă fiscală pentru atragerea investiţiilor, planuri de „nuclearizare“ a economiei: guvernul polonez dă impresia că pandemia este mai degrabă o oportunitate decât o criză

Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ PiS din Polonia, anunţase în septembrie anul trecut că salariul minim lunar va urca la 3.000 de zloţi (673 euro) la sfârşitul acestui an şi la 4.000 de zloţi (898) trei ani mai târziu. Pandemia i-a stricat planurile.

Autor: Bogdan Cojocaru

18.09.2020, 00:08 1307

Planuri pentru „nuclearizarea“ economiei în detrimentul cărbunelui poluant, de care este dependentă, o reformă fiscală pentru atragerea investiţiilor străine şi ajutarea companiilor locale să se extindă în străinătate, creşterea salariului minim. Pentru Polonia, cea mai mare economie est-europeană, pandemia pare mai mult o oportunitate decât o criză.

Guvernul polonez a aprobat zilele trecute o majorare cu aproape 8% a salariului minim lunar pe ecomomie în 2021, scrie presa din Polonia. Astfel, salariul minim lunar va fi crescut de pe 1 ianuarie 2021 de la nivelul actual de 2.600 de zloţi (585 euro) la 2.800 de zloţi (630 de euro). Salariul minim pe oră va urca la 18,30 de zloţi (4,12 euro) de la 17 zloţi (3,83 euro). Creşterea salariului minim lunar va umfla cheltuielile de la bugetul de stat cu circa 385,8 milioane de zloţi (86,9 milioane de euro), iar cea a salariului pe oră cu 2,5 milioane de zloţi (563.000 euro).

Premierul Mateusz Morawiecki  a spus anul tre­cut că o serie de majorări ale salariilor minime avute în vedere de partidul de guvernare PiS, conservator ca orientare politică, naţionalist şi populist, spun cri­ticii, va reprezenta o investiţie în viitorul naţiunii şi un efort pentru creşterea prosperităţii. Jaroslaw Kaczynski, liderul PiS şi personaj considerat ca fiind adevăratul conducător al ţării, anunţase în sep­tembrie anul trecut că salariul minim lunar va urca la 3.000 de zloţi (673 euro) la sfârşitul acestui an şi la 4.000 de zloţi (898 euro) trei ani mai târziu. Însă viceministrul muncii, familiei şi politicilor sociale Alina Nowak a spus săptă­mâna aceasta că pandemia de COVID-19 şi încetinirea eco­nomică produsă de aceasta au forţat schimbarea pla­nu­rilor. Şefa sa, Marlena Malag, declara luna trecută că „intervenţia statului ca parte a scutului anticriză a fost eficientă“, argu­men­tând că ajutorul, care a de­păşit 130 de miliarde de zloţi (29,5 miliarde euro), a ajutat la salvarea a 5 milioane de locuri de muncă. În plus, salariul brut mediu în sectorul corporate şi rata de angajare de acolo au urcat lună la lună în iulie.

Conform biroului de statistică polonez, salariul de care vorbea Malag a crescut cu 3,8% în iulie în ritm anualizat, la echivalentul a 1.223 euro, şi cu 1,8% în ritm lunar. În aceeaşi lună, vânzările de retail, un indicator al poftei populaţiei de a cheltui, s-au apropiat de nivelul de dinainte de criză.

PiS are planuri mari şi cu o reformă fiscală. Astfel, guvernul pregăteşte mai mult de 20 de schim­bări de taxe şi de norme şi simplificări pentru a fa­cilita intrarea capitalului în Polonia şi pentru a sprijini dezvoltarea şi extinderea în străinătate a companiilor poloneze, scrie cotidianul Dziennik Gazeta Prawna. Noua strategie, care va fi anunţată la sfârşitul acestei luni sau în octombrie, se va baza pe patru piloni. Primul este un program special destinat polonezilor cu active sau venituri ascunse în străinătate. Astfel, guvernul garan­tează că Fiscul nu va lansa anchete contra lor dacă aceştia investesc banii repatriaţi în termen de un an. Al doilea pilon are ca ţintă investitorii strategici şi va oferi „paşapoarte VIP“ sub forma unor proceduri simplificate şi stimulente fiscale pentru companiile mari care se angajează să inves­tească cel puţin un miliard de zloţi (225 milioane euro) în Polonia sau să creeze 1.000 de locuri de muncă. Ceilalţi doi piloni implică aşa-numitul CIT esto­nian, adică exceptări de la plata taxelor pentru companiile care-şi reinvestesc profitul şi stimulente fiscale pentru afacerile care investesc în roboţi.

Varşovia are intenţii de reformă şi în învechitul sector energetic, acum puternic dependent de cărbune, un combustibil foarte poluant. Polonia are unele dintre cele mai poluate oraşe din Europa. Guvernul intenţionează să investească 150 de miliarde de zloţi (34 de miliarde de euro) în construirea a şase reactoare nucleare în următorii 20 de ani. În prezent, Polonia este printre puţinele ţări europene foste comuniste care nu au nicio centrală nucleară. Deşi au existat planuri pentru construirea uneia  la Zarnowiec, lucrările, începute în anii 1980, au fost abandonate în 1990.

Ambiţiile nucleare au fost anunţate de ministrul mediului Michal Kurtyka. Prin această schimbare, Polonia vrea să-şi reducă dependenţa de cărbune, care în prezent reprezintă 75% din generarea de energie, şi să ajungă ca până în 2040 să-şi producă jumătate din electricitate din surse cu emisii zero de carbon. Reactoarele au ca scop să asigure baza de producţie de energie şi să acopere cele 9 sau 10 zile pe an când energia eoliană sau solară nu este suficientă pentru a acoperi cererea.

Lucrările la primul reactor vor începe în 2026, iar unitatea ar urma să intre în serviciu în 2033. Potrivit planului, reactoarele vor ajunge să genereze circa 9 GW până în 2040. Kurtyka a spus că tânăra industrie nucleară poloneză va crea circa 60.000 de locuri de muncă. Prima centrală nucleară va fi construită în regiunea Pomerania. Lucrarea va fi executată de o subsidiară a colosului energetic de stat Polska Grupa Energetyczna.

În ceea ce priveşe comportamentul economiei în actuala criză, guvernul este optimist. Într-un interviu pentru Bloomberg, premierul Mateusz Morawiecki a spus că Polonia va avea cea mai „superficială“ recesiune din Uniunea Europeană. El a spus şi că zlotul, care s-a depreciat la minimul ultimilor 11 ani în primele săptămâni ale pandemiei, se întăreşte şi va continua, probabil, pe această traiectorie. Deprecierea monedei faţă de euro este o problemă în special pentru statele est-europene membre ale UE.

 
 
AFACERI DE LA ZERO