♦ „Cum poţi susţine existenţa unei înţelegeri între bănci în condiţiile în care ROBOR a rămas ani la rând real negativ, adică sub rata inflaţiei? Dacă acei participanţi ar fi fost atât de pricepuţi încât să manipuleze piaţa, de ce nu şi-ar fi stabilit un ROBOR peste inflaţie? De ce au acceptat în continuare o dobândă real negativă?“ ♦ În iunie 2026, Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 mld. lei ♦ Autoritatea de concurenţă pune în discuţie modul de stabilire a ROBOR şi comportamentul băncilor care participă la fixing ♦ Reacţiile dinspre mediul bancar, dar şi din mediul academic către Consiliul Concurenţei în privinţa acestei investigaţii au continuat să curgă, fiind realizate şi studii privind ROBOR.
Acuzaţiile Consiliului Concurenţei legate de dinamica ROBOR şi o posibilă manipulare a acestui indicator continuă să stârnească dezbateri în mediul economic şi academic.
În timp ce autoritatea de concurenţă susţine că evoluţia ROBOR ar fi fost influenţată prin coordonarea comportamentului unor bănci, Cristian Păun, profesor universitar la ASE Bucureşti, la Facultatea de relaţii economice internaţionale, afirmă că o astfel de concluzie nu poate fi susţinută fără dovezi clare. În opinia sa, orice diferenţă dintre comportamentul ROBOR şi cel al unui preţ de piaţă trebuie demonstrată ca fiind rezultatul unei înţelegeri explicite între participanţii la piaţă, iar raportul Consiliului Concurenţei nu reuşeşte să facă acest lucru.
„Dacă cineva susţine că există o diferenţă între comportamentul ROBOR şi cel al unui preţ de piaţă, atunci această diferenţă trebuie demonstrată ca rezultat al unei înţelegeri între participanţi. Or, Consiliul Concurenţei nu demonstrează acest lucru. Nu este suficient să afirmi că o anumită diferenţă există. Trebuie să dovedeşti, foarte clar, cât din acea diferenţă este rezultatul unei înţelegeri şi cât reprezintă pur şi simplu efectul conjuncturii economice. Nu poţi spune că orice abatere este automat rezultatul unei înţelegeri între participanţii la piaţă. În plus, analiza din dosar se concentrează doar pe o perioadă de aproximativ doi ani, respectiv 2022-2023“, a spus Cristian Păun în cadrul ZF Live.
În iunie 2026, Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 mld. lei pentru încălcarea normelor de concurenţă. Autoritatea de concurenţă pune în discuţie modul în care se stabileşte ROBOR şi comportamentul băncilor ce participă la fixing.
„Instituţia suspectează, pe baza probelor pe care spune că le-a inclus în dosar, existenţa unei înţelegeri între participanţi pentru manipularea acestui preţ, astfel încât ROBOR să nu mai fie un preţ de piaţă, ci unul artificial. Dacă acest lucru ar fi adevărat, ar trebui să se reflecte şi în comportamentul indicatorului.“
O bancă nu merge în piaţa interbancară doar pentru a afişa o cotaţie, pentru că scopul nu este preţul în sine, ci refacerea lichidităţii sau plasarea excedentului de lichiditate, a explicat Cristian Păun, adăugând că în această piaţă există interese diferite ale băncilor, iar comportamentul de cotare este, în mod natural, diferit.
Iar concluzia, bazată exclusiv pe date, nu pe opinii, este că ROBOR se comportă ca un preţ de piaţă, nu artificial.
În acest context, el menţionează că piaţa interbancară este o piaţă atipică şi spune că abordarea Consiliului Concurenţei de a sancţiona acest mecanism de piaţă este greşită.
Reacţiile dinspre mediul bancar, dar şi din mediul academic, către Consiliul Concurenţei în privinţa investigaţiei ROBOR au continuat să curgă, fiind realizate şi studii privind ROBOR.
