Bănci și Asigurări

Cristian Sporiş, vicepreşedinte, Raiffeisen Bank: Când întâlnesc investitori străini spun că este bine să te afli în România în momentul de faţă, cu toate că în ultimele două trimestre nu a fost o piaţă vibrantă

ZF Bankers Summit 2024

Cristian Sporiş, vicepreşedinte, Raiffeisen Bank: Când...

Autor: Ramona Cornea

17.06.2024, 11:55 98

România este una dintre cele mai bune destinaţii de investiţii dintre ţările europene pentru investitorii străini, desi în ultimele două trimestre economia locală nu a fost una vibrantă, susţine Cristian Sporiş, vicepreşedinte al Raiffeisen Bank.

„Nu sunt pesimist, sunt chiar optimist. Când întâlnesc investitori străini spun că în România este cel mai bine să te afli în momentul de faţă comparativ cu orice altă ţară europeană. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că nu este o piaţă vibrantă, dacă ne uităm la ultimele două trimestre.  Mi-ar plăcea să fie o bază mai mare, sistemul bancar are lichiditate, are capital, are tot ce-i trebuie. Demografia nu ne ajută, încercăm să ne ducem mai mult spre zone nebancarizate. Încă un lucru care lipseşte este că nu avem poate suficiente oportunităţi pentru companii de a iesi regional”, a spus el în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2024. 

Ce a mai declarant Cristian Sporiş în cadrul evenimentului ZF: 

• Când vorbeşti despre pedala de acceleraţie, depinde de cum defineşti succesul. Dacă creşterea este cea la care se uită toată lumea, aş fi curios să aud un CEO care vrea să scadă. În 2008 noi am fost singura bancă care a zis că nu vrea să crească, iar apoi au venit doi – trei ani de zile care au fost foarte grei. 

• Toată lumea vrea să crească, acum depinde cum definim succesul: unii vor vrea să crească în termen de active – pasive, alţii vor vrea să crească în termeni de profitabilitate, alţii în termen de cotă de piaţă, în număr de clienţi şi aşa mai departe. 

• S-ar putea să ajungem în situaţia în care dăm credite la 6% şi luăm depozite la 7%, este un model de business. Ceea ce este important este dacă modelul este sustenabil pe termen lung şi dacă această subvenţionare, dacă acest avantaj poate fi susţinut pe termen lung sau nu. Altfel, s-ar putea să fie doar pe termen scurt, ceea ce nu este rău pentru client. 

• Cred că ceea ce putem să facem noi, bancherii, este să oferim clienţilor ceea ce au nevoie la preţurile corecte şi să încercăm să fim într-un echilibru între cei patru stakeholderi, adică clientela mulţumită de produse şi preţuri, acţionarul, care să fie mulţumit de randamentul capitalului, angajaţii, pentru că ei muncesc, şi nu în ultimul rând statul. 

• Am trecut de la momentul de până în 2009 în care aveam nevoie de economisire externă, atunci toate băncile veneau cu linii de finanţare din exterior şi au contribuit la dezvoltarea României, în faza în care acum avem economisire internă excedentară. 

• Ceea ce vedem este că, în termeni reali, creditul neguvernamental scade în termeni reali şi scade de ceva vreme, ceea ce înseamnă că fie firmele nu au capacitatea de a se împrumuta, ceea ce nu cred. Fie companiile, din cauza creşterii dobânzilor, au o problemă de a se finanţa, debt service este mai mare şi atunci încearcă să întârzie planurile de investiţie până când dobânzile vor fi în zone mai acceptabile, fie nu sunt foarte multe proiecte de investiţii. Vorbim despre câteva tranzacţii de M&A. 

• În momentul de faţă, pentru persoanele juridice, cererea de finanţare este destul de marginală. Ceea ce vedem în momentul de faţă este o piaţă de refinanţare. Nouă bănci din top sunt într-un joc de refinanţare pe persoane juridice, ceea ce este un lucru extraordinar pentru că beneficiarul va fi clientul.

• Mă uit mai degrabă în viitor, mă uit la orizontul anului 2030. Până atunci totul este foarte bine pentru că avem acest influx investiţional care vine din fondurile europene, undeva la 5% - 6% din PIB în fiecare an, problema este că în 2028, când vom negocia următorul exerciţiu financiar, vom avea PIB per capita în paritatea puterii de cumpărare la 100% şi dispar fondurile de convergenţă. Atunci trebuie ca sistemul existent în România să fie capabil pentru că vom deveni net contributori, mai ales dacă se mai extinde şi cu Moldova şi Ucraina. Va trebui să avem şi o consolidare fiscală.