♦ Epidemia globală de coronavirus a demonstrat cât de fragile sunt lanţurile de aprovizionare internaţionale într-o lume globalizată, întrerupând producţia în fabrica lumii, China
♦ Marile bănci centrale ale lumii se îndreaptă spre ceea ce ar putea deveni un răspuns coordonat la noua criză: stimulente şi reduceri de dobânzi. Exact ce le cer pieţele.
Avertismente de recesiune globală, investitori la bursă nervoşi, presiuni pentru o acţiune coordonată din partea băncilor centrale. Criza coronavirus este umflată la dimensiunile unei crize economice mondiale, cu oportunităţile şi prevestirile de rău care însoţesc astfel de turbulenţe.
După marea criză financiară din 2007-2008, evoluţia burselor de acţiuni a încetat să mai reflecte mersul economiei, fiind mai degrabă influenţate de politica monetară laxă a băncilor centrale, adică de dobânzile foarte mici şi de banii ieftini injectaţi de aceste instituţii pe pieţe. De aceea, unii din indicii bursieri majori au atins în ultimele luni niveluri record, chiar dacă economiile lumii au dat în ultimul an semne de încetinire coordonată.
Când epidemia globală de coronavirus a demonstrat cât de fragile sunt lanţurile de aprovizionare internaţionale într-o lume globalizată, întrerupând producţia în fabrica lumii China, bursele s-au prăbuşit, unii analişti spunând că exagerat de mult în comparaţie cu riscurile. Acum a apărut spaima de o recesiune globală, iar marile bănci centrale ale lumii se îndreaptă spre ceea ce ar putea deveni un răspuns coordonat la noua criză: stimulente şi reduceri de dobânzi. Exact ce le cer pieţele.
Coronavirusul împinge economia lumii spre prima contracţie de după 2009, scrie Bloomberg pe baza unui raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, în care se arată că economia globală se va scufunda la niveluri nemaivăzute de un deceniu în condiţiile în care virusul afectează cererea şi oferta. OCDE a avertizat asupra unei posibile contracţii economice în acest trimestru şi şi-a redus proiecţia de creştere a economiei globale în acest an de la 2,9% la 2,4%.
„Dacă situaţia se înrăutăţeşte, va fi nevoie de acţiuni coordonate de politică în toate economiile majore pentru protejarea sănătăţii şi de stimulente economice“, se arată în analiza OCDE.
Guverne şi bănci centrale se pregătesc deja de bătălie, aminteşte Bloomberg, alimentând aşteptări că acestea vor interveni după prăbuşirile de pe burse de săptămâna trecută. Banca Japoniei şi Banca Angliei s-au angajat la acţiuni menite să stabilizeze pieţele financiare, iar Rezerva Federală americană a deschis drumul spre o reducere a dobânzilor de politică monetară în SUA, cea mai mare economie a lumii.
Situaţia se poate înrăutăţi mult mai mult dacă epidemia cu epicentrul în China persistă, remarcă raportul OCDE. Natura provocărilor înseamnă, de asemenea, că politica monetară s-ar putea să nu fie cel mai potrivit instrument, spune economistul-şef al OCDE Laurence Boone, care cere politici economice şi cheltuieli guvernamentale bine ţintite. Goldman Sachs, una dintre cele mai puternice bănci de pe Wall Street, apreciază că Fed se va alătura probabil altor bănci centrale care vor reduce dobânzile agresiv ca răspuns la panica produsă de coronavirus.
Cu temerile de o încetinire globală intensificându-se, Fed va anunţa probabil o reducere a dobânzii cu 50 de puncte de bază la şedinţa din martie, dacă nu mai devreme, spun strategii de la Goldman, citaţi de CNBC. Ei anticipează că banca centrală a SUA va reduce dobânzile anul acesta în total cu 100 de puncte de bază. Vinerea trecută, proiecţia era de o reducere cu 75 de puncte de bază. Însă mai toate băncile centrale mari au avertizat sau sunt îngrijorate de faptul că şocul economic global loveşte când capacitatea lor de a reacţiona în forţă este incertă, chiar dacă investitorii le provoacă să acţioneze, scrie Reuters.
Obosite deja de lupta pentru economie contra războiului comercial global, băncile centrale îşi foloseau până acum ce le-a mai rămas din muniţie pentru a împiedica economia să derapeze şi mai jos doar pentru a ajunge în faţa unui pericol neaşteptat - epidemia care răspândeşte frică şi panică de-a lungul şi de-a latul lumii.
Ratele de dobândă ale Fed sunt deja la niveluri scăzute, tăiate de trei ori anul trecut când administraţia Trump perturba pieţele cu războiul comercial contra Chinei. Banca Centrală Europeană şi Banca Japoniei au dobânzile sub zero.
În ultimii ani, conducătorii băncilor centrale au avertizat că arsenalul lor este limitat de dobânzile mici la nivel global şi de semnele de îndoială privind eficienţa achiziţiilor de active şi alte strategii în caz de recesiune bruscă. De aceea, ei au cerut guvernelor să îi ajute cu cheltuieli şi stimulente fiscale. Presiunile pe băncile centrale cresc.
Într-o opinie publicată în The Wall Street Journal, fostul guvernator al Fed Kevin Warsh i-a cerut băncii centrale americane „să conducă băncile centrale ale lumii într-un răspuns coordonat“ pentru protejarea economiilor de virus. Adică să dea tonul în lume pentru relaxarea şi mai mult a politicii monetare.
Ultima dată când marile bănci centrale au acţionat coordonat a fost în martie 2011, scopul fiind oprirea aprecierii yenului japonez. În ceea ce priveşte dobânzile, ultima acţiune coordonată a fost în octombrie 2008, când colapsul Lehman Brothers arunca pieţele în haos.
În mijlocul panicii create de coronavirus, se aud tot mai multe voci care spun că este posibilă o recesiune în China şi chiar la nivel global. Una este a Doctorului Doom, economistul Nouriel Roubini, care şi-a făcut un nume anticipând criza anterioară şi aruncând de atunci pe piaţă tot felul de scenarii apocaliptice. Acum, el crede că potenţialul pentru o recesiune globală cauzată de efectele epidemiei de coronavirus „nu pare total exagerat“, după cum scrie Yahoo! Finance. Că este posibil să vină o recesiune globală o spun şi alţi economişti, din alte colţuri ale lumii, cum ar fi Australia şi Coreea de Sud.
