Traiectoria redresării economiei României va urma un scenariu între „V“ şi „L“, unde revenirea economiei urmăreşte o înviorare rapidă în faza iniţială, iar ulterior se aplatizează treptat, marcând şi posibile scăderi tranzitorii înainte să atingă nivelul înregistrat înainte de criza generată de pandemia de COVID-19, consideră Csaba Balint, membru al Consiliului de administraţie al BNR.
„Acest profil al recuperării economice este scenariul cel mai probabil în opinia mea, şi îl putem numi scenariu de bază sau V1, însă este condiţionat de un set de factori printre care gestionarea situaţiei epidemice fără a fi necesară reapelarea la măsuri de închidere generalizată ale economiilor, precum şi recuperarea principalelor economii ale lumii în linie cu aşteptările indicate de majoritatea analiştilor profesionişti“, spune Csaba Balint într-o amplă analiză publicată pe portalul de opinii al Băncii Naţionale, OpiniiBNR.ro.
Membrul boardului BNR mai arată că experienţa ultimelor două decenii şi jumătate ne arată că, de obicei, economia românească are nevoie de cca. 5-6 ani pentru a reveni la nivelul PIB precriză, însă de această dată consensul pieţei prevede că doi ani ar fi suficienţi pentru ca economia românească să recupereze pierderile suferite în trimestrul al doilea din 2020.
„5-6 ani este o perioadă foarte lungă, mai ales sub presiunea condiţiilor nefavorabile ale crizelor. Spre deosebire de cele două recesiuni majore anterioare, de această dată consensul pieţei (media opiniilor analiştilor intervievaţi de Reuters şi Consensus Economics) prevede că doi ani ar fi suficienţi pentru ca economia românească să recupereze pierderile suferite în trimestrul II 2020. Astfel, pe parcursul anului 2022 teoretic am reuşi să revenim la PIB-ul înregistrat anterior crizei pandemice. Cu alte cuvinte, experienţa deceniilor trecute de 5-6 ani stă faţă în faţă cu aşteptarea de circa 2 ani a profesioniştilor în contextul actualei crize. Personal, în continuare tind să cred că aşteptările analiştilor sunt mai aproape de adevăr, în principiu datorită caracteristicilor unice ale crizei şi măsurilor economice externe şi interne, considerate a avea o magnitudine istorică.“
Csaba Balint atenţionează însă că scenariul prezentat al recuperării economice este condiţionat de un set de factori.
„În primul rând, se presupune că vom reuşi să gestionăm situaţia epidemică (prin depistarea persoanelor infectate, izolare locală etc.), atât pe plan intern, cât şi la nivel global, fără a fi necesară reapelarea la măsuri de închidere generalizată ale economiilor. O altă condiţie este ca principalele economii ale lumii să beneficieze de o recuperare în linie cu aşteptările indicate de majoritatea analiştilor profesionişti. Să nu avem iluzii, dacă economia globală nu va reuşi să-şi revină, nici noi nu vom avea prea multe şanse să ieşim din situaţia dificilă cauzată de pandemie.“
În acelaşi timp, Csaba Balint consideră că şi dacă sunt îndeplinite condiţiile menţionate, revenirea economiei locale poate fi anulată †prin măsuri care să submineze în mod semnificativ încrederea investitorilor în economia României, cum ar fi pierderea categoriei ratingului de ţară recomandată pentru investiţii, care ar implica costuri imense pentru toate sectoarele economiei.
„Numărul şi diversitatea condiţiilor care sunt necesare pentru recuperarea deplină indică faptul că economia se află în pragul unei etape foarte fragile a procesului de redresare. Dacă nu acordăm atenţia cuvenită circumstanţelor care ar putea pune în pericol revenirea, atât progresele obţinute până acum, cât şi perspectivele viitoare se pot schimba radical într-o fracţiune de secundă“.
De asemenea, în absenţa unor abordări adecvate şi responsabile în perioada următoare, din partea tuturor actorilor, acumularea extrem de rapidă a datoriilor - o tendinţă tipică a crizei actuale, mai ales în cazul sectorului public, creează toate premisele unei furtuni din familia crizelor financiare clasice.
„Deşi sunt sceptic în această privinţă, totuşi nu poate fi exclus în totalitate un scenariu oarecum mai optimist decât cele prezentate mai sus, pe fondul unor utilizări extrem de eficiente a fondurilor UE, soluţii medicale integrate şi imediat accesibile etc., urmate de o revenire mai rapidă a pieţei muncii şi a încrederii în economie. Primul pas şi cel mai important însă este să limităm riscurile deja cunoscute şi să consolidăm, prin măsuri sustenabile, recuperarea care s-a conturat deja“, mai spune Csaba Balint.
