Românii au trimis în primul semestru (S1) din 2024 către Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) peste 2.100 de cereri de negociere cu băncile şi IFN-urile, în creştere cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut, beneficiile totale obţinute în urma negocierilor ridicându-se la aproximativ 1,5 mil. euro.
Menţinerea la un nivel ridicat a indicilor ROBOR şi IRCC, în funcţie de care se calculează ratele creditelor cu dobândă variabilă, reprezintă principala cauză invocată în cererile de renegociere a contractelor de credit, arată datele transmise ieri de CSALB. Creşteri mai mari decât în cazul numărului de cereri s-au înregistrat pentru negocierile propriu-zise, adică cererile acceptate de bănci, şi împăcările, adică negocieri finalizate cu acceptarea de către consumator şi bancă a soluţiei propuse de conciliator. Astfel, numărul dosarelor de negociere formate de la începutul anului se apropie de 600, în creştere cu 25% faţă de perioada similară din 2023.
În cazul negocierilor reuşite creşterea este de 31% an/an. Datele CSALB arată că au fost peste 500 de împăcări între consumatori şi bănci de la începutul acestui an şi doar în 20 de cazuri părţile nu s-au înţeles. De la începutul activităţii CSALB consumatorii au obţinut beneficii totale de 12,8 milioane de euro în urma negocierii cu băncile în cadrul CSALB. În medie, un consumator a obţinut beneficii de aproximativ 5.000 de euro în 2023 şi de 3.900 de euro în 2022.
Ponderea cererilor adresate băncilor a crescut faţă de anul trecut cu cinci puncte procentuale, până la 70% din totalul cererilor.
„În prima jumătate a anului am observat că, odată cu creşterea numărului de cereri acceptate de bănci spre negociere, a scăzut numărul soluţionărilor directe între bănci şi consumatori (cu aproximativ 100 de cazuri faţă de prima jumătate a anului trecut). Băncile au preferat să rezolve mai multe probleme semnalate de propriii clienţi în cadrul CSALB decât să-i cheme pe aceştia la bancă, pentru o rezolvare directă. Acest lucru demonstrează încrederea pe care au căpătat-o băncile în actul de conciliere“, spune Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.
În cazul IFN-urilor, acestea nu au acceptat spre negociere niciuna dintre cele 620 de cereri care le-au fost adresate. În mai puţin de 100 de cazuri IFN-urile au acceptat să rezolve direct cu consumatorii problemele sesizate de aceştia prin intermediul CSALB, fără aportul unui conciliator.
De la începutul activităţii CSALB consumatorii au obţinut beneficii totale de 12,8 milioane de euro în urma negocierii cu băncile în cadrul CSALB. În medie, un consumator a obţinut beneficii de aproximativ 5.000 de euro în 2023 şi de 3.900 de euro în 2022.
