• Leu / EUR4.7607
  • Leu / GBP5.4399
  • Leu / USD4.2653
Bănci și Asigurări

Cu o întârziere de două luni, legea bugetului ajunge în Parlament. Ţinta de creştere este de 5,5% din PIB. ANAF trebuie să aducă la buget echivalentul a 30% din PIB

Autor: Iulian Anghel

11 feb 2019 671

♦ Guvernul a aprobat proiectul legii bugetului pe 2019, care ar urma să fie votat vineri de Parlament, potrivit calendarului aprobat ♦ Bugetul este fundamentat pe o creştere economică de 5,5%, deficitul bugetat urmând să se limiteze la 2,5% din PIB ♦ ANAF-ul a primit sarcina să colecteze la buget 30% din PIB.

Veniturile bugetului general con­so­lidat ar urma să fie de 342,6 miliarde de lei, echivalentul a 33,5% din PIB, la un Produs Intern Brut estimat de 1.022 de miliarde de lei.

Este o ţintă estimată, ca procent din PIB, foarte îndrăzneaţă, având în vedere dificultăţile pe care le întâmpină Fiscul în colectarea veniturilor datorate bugetului.

Cheltuielile sunt şi ele pe măsura ambiţiilor - 368,7 miliarde de lei, echivalentul a 36% din PIB.

Toate aceste calcule sunt fundamentate pe o creştere economică de 5,5% pe care majoritatea instituţiilor de analiză economică o pun la îndoială, având în vedere că economia lumii se află pe panta descendentă a ciclului economic. Întrebat cum va fi obţinută această creştere, ministrul finanţelor Eugen Teodorovici a spus că toate calculele s-au bazat pe modul în care funcţionează economia: „Nu am nicio îndoială că această creştere se va realiza“.

Ministrul nu a pierdut ocazia, la finalul săptămânii, la prezentarea bugetului, să tachineze instituţiile internaţionale care au mers, de-a lungul anilor, pe cifre mai mici. În anii trecuţi, spune ministrul de resort, creşterea economică a fost cea anunţată de guvern, nu cea anticipată de alte instituţii financiare internaţionale şi locale.

Doar că, în anii trecuţi, chiar guvernul mergea pe cifre mai mici, o prudenţă care i-a prins bine. Anul trecut bugetul a fost construit pe o creştere de 5,5% şi este greu de crezut că ea a fost atinsă - INS urmează să anunţe primele date ale PIB-ului din 2018, joi, 14 februarie. În primăvară Eurostat va publica datele privind deficitul fiscal pe ESA (sistemul european de conturi) şi abia atunci se va vedea clar cum a fost închis bugetul pe 2018 – din datele de acum se bănuieşte că deficitul pe ESA a sărit binişor de 3% din PIB, deşi a fost păstrat în această limită pe metoda cash.

Ministrul susţine că este prea multă vorbărie în jurul ţintei de creştere, de vreme ce România merge, oricum, mult mai rapid decât alte ţări. Însă, dacă avansul anticipat al economiei nu se realizează şi practic, atunci şi încasările sunt mai mici, un lucru extrem de serios pentru o economie care merge pe deficite la limita de sus.

Vorbind de creşterea economică, ministrul a admis însă că trebuie făcute investiţii masive şi admite că, dacă guvernul nu cheltuieşte cele 48 de miliarde de lei cuprinse în buget în zona investiţiilor, atunci creşterea anticipată este compromisă.

O problemă serioasă a bugetului este ştacheta foarte sus ridicată în privinţa veniturilor bugetare – 33,5% din PIB, în condiţiile în care media încasărilor este de 30-31% din PIB. Practic, ca să se închidă pe proiectul iniţial, bugetul ar trebui să colecteze în acest an, în plus faţă de 2018, 47,5 miliarde de lei (10 mld. euro), până la 368,7 mld. lei.

Ministrul de resort a trasat linii roşii:  Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie să colecteze ca venituri la buget, în acest an, 30% din PIB!

„Creşterea este importantă faţă de 2018, dar veniturile pe care trebuie să le aducă ANAF sunt  de 30% din PIB, obligaţia ANAF pentru 2019. Este obligaţia ANAF pentru acest an, pentru că trebuie să luăm acele măsuri despre care vorbim an de an, fie că vorbim de o colectare a TVA, de scăderea veniturilor fiscale. ANAF va avea foarte mult de lucru. Din partea mea va avea parte de sprijin, dar nu voi face rabat de la măsuri pentru ca ANAF să facă ce am spus astăzi“, a spus Teodorovici, potrivit Mediafax.

Angajaţii din construcţii rămân asiguraţi, chiar dacă nu-şi plătesc toate contribuţiile

Ministrul finanţelor publice, Eugen Teodorovici, a susţinut la finalul săptămânii trecute că angajaţii din construcţii rămân asiguraţi, chiar dacă nu sunt obligaţi să plătească toate contribuţiile în următorii zece ani, iar o măsură precum un salariu minim brut peste cel standard poate fi cerută de alte domenii.

Salariul minim brut este de 3.000 de lei pentru angajaţii din construcţii, de la 1 ianuarie, iar aceştia sunt scutiţi de plata contribuţiilor la Pilonul II pentru următorii zece ani.

„Asta înseamnă că statul preia sau scuteşte angajatorul de anumite obligaţii faţă de stat, dar, în schimb, acei angajaţi din zona de construcţii rămân asiguraţi, (...) tocmai pentru ca acel angajat să aibă minimum echivalentul a 500 de euro net în zona de construcţii”, a spus Eugen Teodorovici, la Antena 3, citat de Mediafax.

 

Preţurile în România, exprimate doar în lei

Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor, susţine că preţurile în România trebuie clar exprimate în lei, completate de echivalentul acestora în euro, pentru cei care doresc, dar nu invers.

„Cum preţuri în euro?”, a întrebat retoric Teodorovici, la finalul săptămânii trecute, în contextul în care discuţia cu reporterii privea devalorizarea leului în faţa euro din ultimele săptămâni.

Există o serie de situaţii în care, în România, preţurile sunt exprimate în euro - în telecom, de pildă - un risc valutar care i se impune cumpărătorului, dar care cu greu poate fi justificat. Ultima strategie pentru aderarea la euro prevede că cea mai optimistă dată de aderare este 2025.

„Este un lucru pe care l-am ridicat în discuţia cu domnul guvernator (Mugur Isărescu – n.red.), pentru că, din punctul meu de vedere, trebuie foarte clar acest lucru clarificat: în România preţurile sunt exprimate în lei, eventual poate fi pus echivalentul în euro, dar nu cum este, din păcate, astăzi, pentru că o astfel de abordare duce, din păcate, la slăbirea leului, iar acest lucru trebuie clarificat. Preţurile în România sunt în lei şi se poate menţiona, eventual, pentru cei care doresc, echivalentul în euro şi nimic altceva”, a completat Teodorovici, citat de Mediafax.

El a mai spus că în şedinţa Consiliului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială din 18 februarie va ridica această problemă: preţurile în România să fie clar exprimate în lei.

„Suntem în România şi aceasta este prevederea legală. Poţi să pui, echivalentul în euro, eventual.”

 

Despre OUG nr. 114/2018: Orice este „modificabil“

Eugen Teodorovici a spus că nu exclude o modificare a OUG nr. 114/2018, deoarece orice legislaţie este „modificabilă” (sic!)  şi dacă există argumente rezonabile: „La 114 (OUG nr. 114/2018), discuţii au fost în spaţiul public. (...) Nu aş vrea să anticipez o modificare sau nu a acestei ordonanţe. Legislaţia, în general, este modificabilă, dacă argumente rezonabile există”. Acesta nu a menţionat dacă există

într-adevăr propuneri de modificare a acesteia în prezent, dar a spus că poate fi făcută în zonele pentru care există argumente rezonabile. „Nimeni nu pleacă de la o idee preconcepută, de a nu modifica sau de a modifica ceva. Discuţiile au avut loc, au loc. Credinţa mea este că lucrurile se vor aşeza, aşa cum le dorim cu toţii”, a detaliat Teodorovici.

Legat de ROBOR, ministrul finanţelor a reamintit că discuţia va fi purtată, din nou, în şedinţa Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială din data de 18 februarie: „Acest comitet va decide într-un fel sau altul pe 18 februarie. Speranţa mea este ca acea decizie să fie cea pe care românii o aşteaptă, astfel încât în urma acelei decizii să scadă costurile cu ceea ce ei au de plătit către bănci, cu împrumuturile către bănci. După 18 februarie, se poate discuta despre o adaptare a cadrului legislativ astăzi în vigoare.“

 

iulian.anghel@zf.ro

 
Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7607
Diferență: 0
Ieri: 4.7607
Azi: 4.2653
Diferență: 0
Ieri: 4.2653
Azi: 5.4399
Diferență: 0
Ieri: 5.4399
Azi: 4.2267
Diferență: 0
Ieri: 4.2267