Datele privind deficitul bugetar al României în 2016 pe ESA (standardul european de contabilitate, care include, pe lângă deficitul cash, şi angajamentele de plată) a surprins administraţia de la Bucureşti, premierul Sorin Grindeanu acuzând fostul guvern al lui Dacian Cioloş că, „fără să facă nimic”, a depăşit deficitul bugetar.
„Este o chestiune extrem de gravă apropos de ceea ce au făcut aceşti domni anul trecut, nefăcând nimic”, a susţinut premierul. Dar reducerea TVA şi creşterile salariale care au majorat deficitul au fost aprobate de PSD.
Eurostat, oficiul de statistică al UE, a publicat luni datele privind deficitul bugetar al statelor Uniunii în 2016, date care arată că deficitul bugetar al României a fost anul trecut de 3% din PIB (pe standard ESA). Până luni datele publice erau că deficitul bugetar cash a fost anul trecut de 18, 2 mld. lei (2,4% din PIB). Datele pe ESA arată că acest deficit, care include şi angajamentele, este cu 4,8 mld. lei mai mare, până la 23,1 mld. lei. Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) explică de unde vine diferenţa dintre deficitul cash înregistat de Finanţe şi cel pe ESA publicat de Eurostat: este vorba despre unele sume neîncasate din taxe, despre unele ajustări în relaţia cu Uniunea Europeană şi, când este vorba despre angajamentele pe care bugetul le-a achitat sau trebuie să le achite încă persoanelor fizice, avem, în primul rând, de-a face cu fonduri plătite/de plătit către profesori în baza legii 85/2016 care stabileşte că sumele datorate cadrelor didactice în baza unor drepturi acordate între 2008 şi 2011 şi retrase apoi sunt plătite fără a mai fi nevoie de o decizie a instanţelor. În total, 1,3 mld. lei înseamnă angajamentele de plătă către profesori care se adaugă la diferenţa dintre deficitul cash şi cel pe ESA. Alte sume privesc tranzacţiile cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră (minus 579 mil. lei), restituirea taxei de poluare (minus 361 mil. lei), etc.
Deficitul bugetar al României a crescut de la 0,8% din PIB pe ESA în 2015 la 3% din PIB în 2016, în principal ca urmare a modificării Codului fiscal care prevedea reducerea, în 2016, a TVA de la 24% la 20% şi care a însemnat anul trecut un gol din încasările din taxa pe valoare adăugată de 5,4 mld. lei. În urma majorărilor salariale şi a pensiilor, cheltuielile de personal au crescut şi ele anul trecut cu 5 mld. lei faţă de 2015, iar cheltuielile sociale cu 5,8 mld. lei.
Angajamentele de plată care au majorat deficitul
Titluri executorii emise, inclusiv legea 85/2016 (privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic pentru octombrie 2008 - mai 2011)
►1,3 miliarde de lei
Tranzacţii financiare privind certificatele de emisii de baze cu efect de seră
►579 milioane de lei
Restituirea taxei de poluare
►361 milioane de lei
Prime datorate de stat în sistemul economisire-creditare
►259 mil. lei
Certificate de carbon (ETS) vândute şi neredistribuite
►160 mil. lei
Contribuţii privind refugiaţii din Turcia
►80 mil. lei
Fondul Naţional de Investiţii
►20 mil. lei
