Datele publicate de INS cu privire la PIB în T2 confirmă evoluţia bună a economiei şi, dacă pe plan extern nu se întâmplă nimic grav, iar scena internă nu dă în clocot, 2018 ar trebui să fie al şaselea an în care economia înregistrează o creştere de peste 3%.
PIB-ul a crescut în S I/2018 cu 4%, an/an, dar, mai important, în dinamică trimestrială el a accelerat de la 0,1% în T1 la 1,4% în T2, cea mai importantă creştere din UE.
SECRETUL celei mai luxoase plaje din România!
Economiştii au observat că, din perspectiva cererii agregate, această evoluţie a fost determinată de cererea internă.
Consumul, reflectat de vânzările din comerţul cu amănuntul, a crescut cu 6,5%, departe de creşterea de 18% înregistrată în S I/2017, an/an, dar această decelerare era de aşteptat, pe măsură ce efectul de bază al stimulilor fiscali, ce au făcut posibilă creşterea de 6,9% de anul trecut, se stinge.
Investiţiile cresc şi ele şi se observă inclusiv o creştere a investiţiilor statului (cheltuielile de capital), care consemnează un plus de 72%, până la 7 miliarde de lei în primul semestru (trebuie subliniat că aici intră şi cheltuielile cu achiziţiile Armatei, de 2,4 miliarde de lei la şase luni). Totuşi, cheltuielile de capital rămân Cenuşăreasa economiei, ele fiind cu 1,5 miliarde de lei mai mici decât programarea bugetară.
Cheltuielile guvernamentale în proiectele finanţate din fonduri UE sunt şi ele jos - 52% din programarea bugatară - pentru că, pur şi simplu, banii UE nu vin şi orice cheltuială care nu poate fi rambursată de Bruxelles în anul în care a fost făcută se duce în deficitul bugetar.
Investiţiile străine cresc şi ele - plus 29% în S I/2018, an/an, până la 2,2 mld. euro, în vreme ce, fapt mai puţin întâlnit la noi, exporturile au crescut în semestrul I peste importuri, temperând adâncirea gravă a deficitului de cont curent. BNR apreciază că, anul acesta, având în vedere evoluţia de mai sus, exportul net ar putea avea o contribuţie pozitivă la PIB. Totuşi, România este departe de a trece pe excedent în comerţul internaţional, excedent pe care îl înregistrează majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est.
Industria, care anul trecut a crescut cu 8,5%, a înregistrat un plus de 4% în semestrul I. Agricultura va fi departe de performanţa de anul trecut, dar, din perspectiva PIB, nu va fi o dramă, având în vedere ponderea ei redusă în economie - în jur de 4%.
Îngrijorează sectorul rezidenţial, care, în semestrul I, a avut o cădere de 27%, asta şi pentru că avansul bun al economiei, din ultimii ani, a împins sectorul în sus - un plus de peste 70% în 2017. Acum, reducerea activităţii în rezidenţial a antrenat căderea întregului sector, care s-a restrâns în S I/2018 cu 0,1%.
Sunt şi alte elemente care oferă perspectiva unei creşteri economice spre 4% în 2018. După ce s-a apropiat de 3,5%, ROBOR la trei luni scade uşor.
Inflaţia s-a temperat în iulie, după ce BNR a majorat de trei ori dobânda-cheie, până la 2,5%. Mulţi economişti cred că BNR se va opri aici, cel puţin în acest an.
Variantele de creştere a PIB sunt pentru anul acesta de 3,5-4,3%. Este o creştere bună, dar care pune în dificultate guvernul, care şi-a alcătuit bugetul pe o creştere de 5,5%.
