Bănci și Asigurări

Cum au traversat băncile cu acţionariat străin criza: plus 1 mld. euro la capital

Cum au traversat băncile cu acţionariat străin criza: plus 1 mld. euro la capital

Autor: Ciprian Botea

17.10.2011, 00:07 787

Majorările de capital se ridicaseră la aproximativ 325 mil. euro în 2009 şi încă 450 mil. euro anul trecut. Străinii au injectat astfel aproape un miliard de lei de la începutul crizei în capitalul băncilor locale, la care se adaugă împrumuturile subordonate pe termen mediu şi lung, care au ajuns la 8,65 mld. euro la sfârşitul lunii august, ceea ce înseamnă o creştere de 18% în ultimul an şi respectiv de 45% de la începutul crizei, potrivit datelor BNR.

Băncile elene, care se confruntă cu o criză de încredere din cauza problemei datoriei suverane a Greciei, au fost cele care au adus cei mai mulţi bani la capitalul băncilor locale anul acesta. De exemplu, cea mai mare bancă locală cu acţionariat elen, Alpha Bank, a primit în luna iunie o injecţie de 50 mil. euro de la banca-mamă. Alpha a avut pierderi de 67 mil. lei (circa 16 mil. euro) în primul semestru, conform standardelor locale de contabilitate RAS.

Majorarea a fost prezezentată de oficialii Alpha Bank ca parte a strategiei de creştere a băncii în con­textul revigorării economiei, venind într-o peri­oadă în care capacitatea, dar şi dispo­ni­bilitatea gru­pu­rilor elene de a-şi susţine subsi­dia­rele din străi­nă­tate erau puse sub semnul întrebării, având în vedere criza datoriilor din Grecia, care le loveşte direct.

De altfel, băncile cu acţionariat elen au adoptat în ultimii doi ani o politică de reducerea a dependenţei faţă de finanţarea atrasă de la acţionari şi au încercat să atragă mai multe resurse de la clientelă, oferind dobânzi peste media pieţei la depozite. Şi grecii de la Emporiki au adus în primăvară 15 mil. euro la capitalul subsidiarei locale, o bancă de talie mică, după ce anul trecut mai injectaseară 6 mil. euro în capitalul băncii din România. Banca grecească este deţinută la rândul său de grupul francez Crédit Agricole.

Bancpost, care urmează să fuzioneze cu rivala Alpha Bank, după decizia băncilor-mamă de la Atena, a anunţat, de asemenea, o majorare de capital de 21,5 milioane de euro. Majorarea va avea loc prin convertirea unor creanţe de 20 mil. euro şi injectarea de fonduri noi de 1,5 mil. euro. Şi Banc­post s-a numărat în primul semestru printre băncile cu cele mai mari pierderi în RAS, rezultatul net înregistrând un minus de 45 milioane de lei (circa 11 mil. euro), potrivit unor surse din piaţă.

Nicolae Cinteză, şeful Supravegherii din BNR, declara recent că băncile cu acţionariat elen trebuie să-şi mărească lichiditatea şi să-şi pregătească rezerve în eventualitatea agravării problemelor cu care se confruntă băncile-mamă din Grecia. Grupurile care controlează cele mai mari patru bănci locale cu acţionariat grecesc, respectiv Alpha Bank, Eurobank (Bancpost), Piraeus şi National Bank of Greece (Banca Românească), au o expu­nere de peste 40 mld. euro pe titluri de stat emise de statul elen.

Ungurii de la MKB au adus la rândul lor 20 mil. euro la capitalul băncii locale, MKB Romexterra, în această primăvară. MKB Romexterra a avut pierderi de zeci de milioane de euro în ultimii ani din cauza deteriorării rapide a portofoliului de credite şi a trecut printr-un amplu proces de re­structurare. Şi grupurile austriece, care deţin peste o treime din activele sistemului bancar românesc, se pregătesc să întărească poziţia subsidiarelor locale. Grupul Erste, care a anunţat recent pierderi de 1,6 mld. euro din ajustări de active efectuate pe fondul crizei economice, vrea să aducă până la sfârşitul anului 100 mil. euro la capitalul celei mai mari bănci locale - BCR. Capitalul BCR a fost majorat şi în primăvară cu echivalentul a 13 mil. euro, prin încorporarea profitului din 2010. Şi italienii de la UniCredit Ţiriac au încorporat profitul de anul trecut în capital în primăvară, majorarea fiind echivalentă cu 13,5 mil. euro.

Volksbank, a şasea bancă locală după active, controlată de grupul austriac cu acelaşi nume, a anunţat, de asemenea, o majorare cu până la 200 mil. euro a capitalului, operaţiune care s-ar putea derula în două etape. Primii bani ar putea fi aduşi până la sfârşitul anului. Austriecii au mai majorat odată capitalul subsidiarei locale cu 200 mil. euro, în martie anul trecut, în condiţiile în care rezultatele băncii au fost puternic afectate de deteriorarea portofoliului de credite.

Totodată, băncile locale aveau depozite pe termen mediu şi lung atrase de la nerezidenţi (în special împrumuturi subordonate de la acţionari) în valoare de 8,65 mld. euro la sfârşitul lui august, potrivit datelor BNR. Valoarea acestora a cres­cut cu 1,3 mld. euro în ultimele 12 luni şi cu aproape 2,7 mld. euro de la începutul crizei.

Nu există însă date privind soldul total al plasamentelor nerezidenţilor, astfel că este posibil ca această creştere să se datoreze în mare parte migrării de la scadenţe scurte la scadenţe mai lungi, în contextul în care Banca Naţională a eliminat în 2009 rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută cu scadenţa mai mare de doi ani.

Pentru sumele în valută atrase pe mai puţin de doi ani, băncile trebuie să ţină la BNR 20% din valoarea totală a acestora. Sumele în dolari sunt bonificate cu o dobândă de 0,36% pe an, iar cele în euro cu 0,72% pe an.

Cu toate că depozitele nerezidenţilor au crescut cu 18% în ultimul an, băncile au plătit în contul acestora circa 2,7 mld. euro în perioada ianuarie-august, în scădere cu 40% comparativ cu primele opt luni din 2010. Sumele reprezintă atât dobânzile, cât şi părţile din împrumutul iniţial plătite de bănci.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO