Banca Naţională a decis joi să menţină dobânda de politică monetară la 1,75%, deşi pe piaţa interbancară dobânzile la lei au coborât sub 1% (indicele Robor la 3 luni) şi să le dea înapoi băncilor o parte din euro care erau ţinuţi în rezerva minimă obligatorie (RMO), după estimări fiind vorba de aproape 500 de milioane de euro.
În comunicatul detaliat BNR spune că inflaţia se situează în jurul la 2% dacă nu se ia în considerare reducerea TVA la alimente, ceea ce nu ar constitui un motiv pentru o nouă reducere a dobânzii de politică monetară, care stă la acelaşi nivel de 1,75% pe an din primăvara anului trecut, respectiv din mai.
Reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% a dus inflaţia în deflaţie, respectiv preţurile sunt în scădere faţă de perioada similară a anului trecut.
Reducerea generală a TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie va menţine deflaţia, dar pe măsură ce se vor şterge aceste efecte România va avea din nou inflaţie.
BNR remarcă creşterea accelerată a creditării în lei, care a inversat trendul de scădere a creditării totale în România, ca urmare a căderii creditării în euro. Creditarea în lei a devenit majoritară, cu 50,9% în noiembrie 2015, după ce mai bine de un deceniu valuta a fost majoritară, ajungând chiar la o pondere de 70%. Scăderea accelerată a dobânzilor la lei din 2012 încoace a adus leul la putere pe partea de creditare. În aceste condiţii BNR spune că poate să îşi transmită mai bine în piaţă deciziile de politică monetară, ceea ce nu putea face în trecut când euro domina piaţa împrumuturilor.
Din 2012, Robor-ul a scăzut de la 6% pe an la 1% acum, o prăbuşire care s-a văzut în factura celor care au împrumuturi în lei.
Creşterea economică este susţinută, şi dacă în T3 nu s-ar lua în considerare agricultura, care s-a confruntat cu preţuri în scădere, ritmul de creştere s-ar situa la 5%, cel mai ridicat nivel de după criză.
Ca un punct negativ, BNR remarcă diplomatic faptul că statul a cheltuit prea mulţi bani într-un interval scurt în acest an şi că va cheltui mult în 2016, având în vedere deficitul bugetar care este prevăzut să se apropie de 3% din PIB.
”În perspectivă evoluţiile din mediul extern sunt marcate de incertitudini legate de fragilitatea creşterii economice globale şi de volatilitatea pieţelor financiare internaţionale, iar pe plan intern, preocupantă este creşterea deosebit de amplă a cheltuielilor bugetare la finalul anului 2015, precum şi a deficitului bugetar în intervalul de prognoză”, spune Banca Naţională.
Ataşat aveţi comunicatul integral al Băncii Naţionale
Datele statistice relevă menţinerea ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ, începând cu luna iunie 2015, în linie cu prognoza, ca efect al extinderii aplicării cotei reduse de TVA de 9 la sută la toate alimentele, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică, precum şi al scăderii preţului combustibililor.
În luna noiembrie 2015, nivelul agregat al preţurilor de consum a fost mai mic cu 1,1 la sută faţă de cel din luna similară a anului anterior. Rata medie anuală a inflaţiei a fost de -0,4 la sută în luna noiembrie 2015, in timp ce indicele armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – a consemnat o rată medie anuală de -0,3 la sută.
Analiza datelor statistice indică însă că în absenţa influenţei reducerii cotei TVA, rata anuală a inflaţiei ar fi fost în apropierea nivelului de 2 la sută, plasându-se astfel în interiorul intervalului asociat ţintei staţionare de 2,5 la sută ± 1 punct procentual.
Accelerarea creşterii economice în trimestrul III 2015 (până la 3,6 la sută) a fost susţinută de expansiunea consumului privat, pe fondul creşterii veniturilor nominale ale populaţiei, al redresării activităţii de creditare, al reducerii impozitării indirecte şi al sporirii încrederii în economie. Excluzând impactul agriculturii – sector puternic afectat de randamentele scăzute ale culturilor de toamnă – produsul intern brut a înregistrat cel mai alert ritm anual din perioada postcriză (peste 5 la sută).
Rezervele valutare s-au situat la finele anului 2015 la nivelul de 32 miliarde de euro, similar celui consemnat la sfârşitul anului anterior, după acoperirea plăţilor scadente aferente serviciului datoriei externe publice şi public-garantate (de aproximativ 7,2 miliarde de euro), fiind alimentate în principal de intrări de fonduri europene şi de împrumuturi ale statului pe pieţele externe. Deficitul de cont curent a rămas la un nivel sustenabil, de sub 1 la sută din PIB, în pofida accelerării consumului, în condiţiile îmbunătăţirii balanţei serviciilor şi ale majorării transferurilor de la Uniunea Europeană, fiind acoperit integral de intrări autonome/investiţii directe.
Aceste evoluţii au contribuit la menţinerea unei relative stabilităţi a cursului de schimb al monedei naţionale faţă de euro, acesta oscilând într-o bandă relativ îngustă de variaţie în anul 2015 deşi pieţele externe au fost marcate de fluctuaţiile ale aversiunii globale faţă de risc, tensiuni geopolitice şi de divergenţa dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale.
Ratele dobânzilor pe piaţa monetară interbancară au continuat să scadă, atingând minime istorice, reflectând reducerile ratei dobânzii de politică monetară şi gestionarea adecvată a lichidităţii. Caracterul acomodativ al condiţiilor monetare reale în sens larg a contribuit la revigorarea procesului de creditare în monedă naţională. Astfel, creditului neguvernamental şi-a consolidat dinamica anuală în teritoriu pozitiv exclusiv pe seama avansului împrumuturilor în monedă naţională (atât prin acordare de credite noi cât şi prin conversia celor acordate anterior). Ponderea creditelor în lei a devenit majoritară – 50,9 la sută din total în luna noiembrie 2015 faţă de un minimum de 35,6 la sută în mai 2012 –, asigurând astfel o mai bună transmisie a politicii monetare şi premisele pentru gestionarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare.
În perspectivă evoluţiile din mediul extern sunt marcate de incertitudini legate de fragilitatea creşterii economice globale şi de volatilitatea pieţelor financiare internaţionale, iar pe plan intern, preocupantă este creşterea deosebit de amplă a cheltuielilor bugetare la finalul anului 2015, precum şi a deficitului bugetar în intervalul de prognoză.
Pe termen scurt se reconfirmă readâncirea temporară în teritoriu negativ a ratei anuale a inflaţiei, ca efect al unei noi runde de reduceri a impozitelor indirecte (scăderea cotei standard de TVA la 20 la sută de la 24 la sută începând cu data de 1 ianuarie 2016). Aceasta va fi urmată de o revenire în teritoriu pozitiv după epuizarea efectelor reducerii TVA din iunie 2015 şi pe fondul relaxării conduitei politicii fiscale şi al creşterii costurilor unitare cu forţa de muncă. În acelaşi timp, se remarcă persistenţa riscurilor şi incertitudinilor asociate unor evoluţii din mediul extern dar şi din cel intern - în principal perspectivei conduitei politicii fiscale şi a reformelor structurale în contextul anului electoral.
În aceste condiţii şi pe baza datelor disponibile în prezent, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an şi continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar.
Totodată, în condiţiile temperării creditării în valută şi pentru continuarea procesului de armonizare a mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele şi practicile în materie ale Băncii Centrale Europene şi ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută la nivelul de 12 la sută de la 14 la sută începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2016. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8 la sută.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi păstrarea unui cadru macroeconomic stabil.
În acest sens, un mix echilibrat de politici fiscale şi monetare dublat de progrese în sfera reformelor structurale este esenţial pentru menţinerea macrostabilităţii şi a unei creşteri economice robuste în cadrul procesului de convergenţă în cadrul UE, precum şi pentru întărirea rezistenţei economiei româneşti faţă de eventuale şocuri sau condiţii adverse pe plan mondial.
BNR monitorizează evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional în vederea utilizării şi dozării corespunzătoare a tuturor instrumentelor de care dispune pentru îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi pentru menţinerea stabilităţii financiare.
Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 februarie 2016, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.
