Impozitul pe venit ar urma să fie zero pentru salariul minim, faţă de 10% în prezent, iar CAS (contribuţia la pensie) va fi progresivă, cu scutire la plată până la 21 de ani.
Uniunea Salvaţi România (USR), partidul noului val de politicieni fără doctrină şi fără ţinte ideologice, a propus ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, un set de măsuri de reinventare a economiei, în cazul în care ajunge la guvernare.
„Munca în România este extrem de taxată. Un studiu al companiei Deloitte pune România pe locul 1 în Europa de Est din acest punct de vedere. Avem nevoie o reducere substanţială a impozitelor pe muncă. (...) Vrem să menţinem cota unică, dar să existe un prag sub care să nu se mai plătească impozite. Vrem să nu se mai impoziteze sărăcia. Vrem un impozit gradual, un CAS mai mic pentru tineri şi impozit pe venit zero pentru salariul minim”, a explicat Claudiu Năsui, deputat al USR Bucureşti.
Reprezentanţii partidului au anunţat mai multe măsuri cadru pentru un program de patru ani, care mai includ măsuri pentru încurajarea investiţiilor, repatrierea diasporei şi o reformă radicală la nivelul ANAF. În România, pentru ca un angajat să primească salariul minim net pe economie, de 1.263 lei, costul efectiv al angajatorului se ridică la 2.449 lei. În prezent, 1,4 milioane de salariaţi din România, adică 26% din totalul celor 5,5 milioane de angajaţi număraţi de Inspecţia Muncii câştigă salariul minim pe economie.
Programul fiscal al Uniunii Salvaţi România include introducerea unui CAS (contribuţia la pensie) progresiv în funcţie de vârstă, astfel încât tinerii cu vârsta până în 21 de ani să fie scutiţi de CAS şi să înceapă să contribuie gradual la pensie după vârsta de 21 de ani, pe modelul unei creşteri anuale de 5%, pentru a ajunge în final la o cotă standard de 25% atunci când contribuabilul ajunge la vârsta de 24 de ani. Măsurile fiscale sunt gândite atât pentru angajaţi, care ar suporta o povară fiscală mai redusă, deci s-ar bucura de un salariu net mai ridicat, cât şi pentru creşterea colectării la bugetul statului. Reprezentanţii USR au subliniat că mulţi proprietari de IMM-uri în România recurg la evaziune fiscală pentru a nu suporta această povară a taxării pe salarii.
Mai multe detalii pe
www.zfcorporate.ro
„În România, taxele pe muncă sunt foarte mari. Dacă angajezi un chelner cu carte de muncă în Bucureşti, nu va veni sub 500 de euro pe lună, ceea ce înseamnă că te va costa 1.000 de euro pe lună cu taxe. Astfel, patronii caută alte soluţii să supravieţuiască şi ajung la evaziune, iar oamenii pleacă pentru că sunt nemulţumiţi”, explică Andrei Carmitru, consultant, fondator al firmei Kessel Run Ventures şi consilier al preşedintelui USR, Dan Barna.
Mai mult, USR susţine că România are nevoie de un cadru fiscal ce oferă susţinere şi pentru tinerii la început de drum, unde impozitele colectate sunt oricum reduse pentru că veniturile acestora sunt mici, dar şi pentru cei care doresc să se întoarcă în ţară.
Astfel, se doreşte o reducere cu 50% a impozitelor şi contribuţiilor în primii 3 ani pentru angajaţii care se întorc din diaspora sau pentru cei care îşi mută domiciliul în România la cel puţin 150 km faţă de un nou angajator.
De asemenea, programul USR propune şi scuitrea de impozite şi contribuţii pentru ucenici. „Gândiţi-vă cum funcţionează în Germania, unde ai o industrie atât de puternică bazată pe forţă de muncă calificată. Acolo s-a înţeles că nu toată lumea trebuie să treacă prin universitate. Dar când vrei să treci prin profesionalizare şi vrei să fii ucenic, trebuie să fie un mediu productiv. De ce să nu te duci să fii ucenic la Dacia, sau la Continental la fabrică? Poţi lucra lângă oamenii ăia şi îţi şi te şi educă. Orice sumă plătită pentru ucenici trebuie să aibă taxe absolut zero”, adaugă Caramitru.
Pentru sporirea investiţiilor productive şi reducerea evaziunii fiscale, USR propune reducerea taxei pe muncă şi TVA pentru IMM-urile din sectoarele cu evaziune ridicată şi procent mare de angajaţi temporari, precum construcţii, horeca, turism şi agricultură de dimensiuni mici. De asemenea, programul sugerează eliminarea taxării profitului reinvestit.
Mai mult, un cadru fiscal mai primitor pentru micii întreprinzători i-ar determina pe aceştia să nu mai „vâneze” condiţiile fiscale din alte ţări şi să nu îşi mai trimită capitalul peste graniţe.
„Acum ne pleacă capitalul din ţară. Toată lumea îşi deschide conturi şi firme în străinătate pentru că legislaţia europeană îţi permite asta. Oamenii deschid firme în Estonia, Elveţia, Olanda pentru că plăteşti taxe mai mici şi e mai simplu. Oamenii ăia tot plecaţi din ţară sunt, doar că nu au plecat efectiv, dar preferă să aibă conturile şi firmele acolo”, spune Caramitru.
În ceea ce priveşte ANAF-ul, USR îşi propune să deblocheze planul dezvoltat de Banca Mondială şi să accelereze implementarea. Printre priorităţi se numără profesionalizarea şi depolitizarea ANAF-ului.
„Managerii şi funcţionarii de rang mediu vor fi evaluaţi anual şi transparent, inclusiv de evaluatori profesionişti. Cel puţin 30% din salarizarea lor va fi pe bază de bonus de performanţă”, se arată în propunerile USR.
La nivel de finanţare, costurile preliminare pentru implementarea acestor măsuri este de 30 de miliarde lei, pentru o implementare graduală în patru ani. Potrivit oficialilor, principalele surse de finanţare vin din reducerea evaziunii fiscale (5,7 mld. lei), taxarea consumului suplimentar generat prin creşterea veniturilor nete (3,4 mld. lei), creşterea numărului de angajaţi în economie cu 300.000 de persoane (8,7 mld. lei), tăieri de pensii sepciale şi reducerea cumulului pensie-salariu la stat (7 mld. lei) şi reducerea cu 75.000 de locuri de muncă în administraţia publică (5 mld. lei).
