► Pe ansamblul T3/2024, rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă, dar mai lent decât în precedentele trei luni, precum şi în comparaţie cu previziunile.
► Faţă de iunie, inflaţia s-a diminuat în septembrie cu 0,32 puncte procentuale (de la 4,94%), în condiţiile în care scăderile ample de dinamică consemnate de preţurile administrate şi de preţul combustibililor au fost în mare parte contrabalansate ca impact de creşterea preţurilor alimentelor şi într-o mică măsură a preţului energiei electrice, prioritar pe fondul secetei severe.
► În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a încetinit trendul descendent pe ansamblul T3/2024, inclusiv în raport cu prognoza, reducându-se în septembrie la 5,6%, de la 5,7% în iunie.
► Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflaţiei va creşte uşor în ultimele luni ale anului curent şi va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în semestrul I din 2025, rămânând deasupra intervalului ţintei şi peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp, dar şi al secetei severe din 2024 şi al majorării cotaţiilor unor mărfuri.
► Totodată, rata anuală a inflaţiei îşi va relua ulterior descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului ţintei şi rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei.
► Cele mai recente date şi analize indică creşteri trimestriale ceva mai modeste ale economiei în semestrul II/2024 decât s-a previzionat anterior, dar în accelerare graduală, implicând o creştere a dinamicii anuale a PIB în T3, în condiţiile unor evoluţii totuşi divergente la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.
► Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în septembrie, la 8,4%, de la 7,7% în august, în principal ca urmare a accelerării creşterii împrumuturilor în lei ale companiilor, dar şi cu aportul însemnat al variaţiei creditului în lei acordat populaţiei.
► Incertitudini şi riscuri însemnate asupra inflaţiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare.
► O sursă de incertitudini şi riscuri rămân, de asemenea, condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie.
► Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluţiei preţurilor energiei şi alimentelor, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.
► Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa şi de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.
► Totodată, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, sunt condiţionate de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte.
► Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
