► Inflaţia anuală a înregistrat o creştere şi în iunie 2025, urcând la 5,66%, de la 5,45% în mai, în condiţiile continuării scumpirii alimentelor şi combustibililor, care a devansat ca impact scăderea preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale.
► Pe ansamblul T2/2025, rata anuală a inflaţiei s-a mărit astfel mai mult decât s-a anticipat, de la nivelul de 4,86% atins în martie.
► Şi rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt din nou trendul descendent în T2/2025, mărindu-se la 5,7% în iunie, de la 5,2% în martie.
► Potrivit prognozei, rata anuală a inflaţiei va consemna un „amplu salt în T3/2025“, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor; în următoarele trei trimestre inflaţia se va reduce relativ lent şi pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă.
► Inflaţia va avea o „corecţie descendentă abruptă“ în T3/2026, odată cu epuizarea impactului inflaţionist direct al celor două şocuri pe partea ofertei, şi va descreşte apoi gradual.
► Noile date statistice reconfirmă stagnarea activităţii economice în T1/2025, după creşterea cu 0,5% în precedentele trei luni, precum şi scăderea dinamicii anuale a acesteia la 0,3%, de la 0,5% în T4/2024.
► Cele mai recente date şi analize indică o creştere modestă a economiei în termeni trimestriali în T2/2025, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore faţă de perioada similară din 2024.
► Condiţiile de pe piaţa financiară şi-au accentuat tendinţa de normalizare în luna iulie 2025, în contextul finalizării şi adoptării primului pachet de măsuri fiscale corective, de natură să amelioreze aşteptările investitorilor financiari privind perspectiva consolidării bugetare.
► Dinamica anuală a creditului privat s-a redus în iunie la 9,1%, de la 9,7% în mai, în condiţiile scăderii semnificative a ritmului înalt al componentei în lei, exclusiv pe seama împrumuturilor companiilor.
► Incertitudini pentru inflaţie rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv.
► Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern, în condiţiile războiului din Ucraina şi ale situaţiei din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul tensiunilor comerciale globale - de natură să afecteze mersul economiei mondiale şi al comerţului internaţional -, precum şi pe fondul efectelor potenţial generate de acordul comercial convenit între SUA şi UE.
► În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.
► Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
