► Rata anuală a inflaţiei s-a mărit marginal în septembrie, la 9,88%, de la 9,85% în august 2025. Pe ansamblul T3/2025, inflaţia anuală a crescut astfel la 9,88%, de la 5,66% în iunie, în contextul expirării la 1 iulie a plafonării preţului la energia electrică şi al majorării din 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor. În octombrie, rata anuală a inflaţiei s-a redus uşor, la 9,76%.
► Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat creşterea în T3/2025, urcând la 8,1% în septembrie, de la 5,6% în iunie.
► Ascensiunea reflectă transferarea aproape integrală a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.
► Potrivit prognozei din raport, rata anuală a inflaţiei va consemna o scădere modestă în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie fluctuantă şi semnificativ mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă, pe fondul efectelor directe tranzitorii peste aşteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea din 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor. Ea va cunoaşte însă o corecţie descendentă abruptă în T3/2026.
► Cele mai recente date şi analize indică o cvasistagnare a activităţii economice pe ansamblul S2/2025, asociată însă cu o creştere a dinamicii anuale a PIB în T3/2025 în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore faţă de perioada similară a anului anterior.
► Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a prelungit descreşterea în septembrie 2025, ajungând la 7,5%, de la 8% în august, în principal sub influenţa scăderii variaţiei împrumuturilor societăţilor nefinanciare, dar şi în condiţiile în care ritmul creditului în lei pentru locuinţe şi-a stopat ascensiunea, iar cel al creditul în lei pentru consum a continuat să-şi reducă nivelul de două cifre.
► Incertitudini pentru inflaţie rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv.
► Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern, având în vedere tensiunile comerciale globale, precum şi războiul din Ucraina, precum şi planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE.
► În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor UE, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.
► Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
