► Pe ansamblul anului 2025, rata anuală a inflaţiei s-a mărit cu 4,55 puncte procentuale (de la 5,14% în decembrie 2024), în principal ca urmare a efectelor exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea din 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor.
► În ianuarie 2026, rata anuală a inflaţiei s-a redus marginal, la 9,62%, în condiţiile în care scăderile de dinamică din această lună pe segmentele energie şi combustibili au fost contrabalansate în bună măsură ca impact de accelerarea creşterii preţurilor administrate şi a preţurilor LFO, iar rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a menţinut la 8,5%.
► Potrivit prognozei din raportul trimestrial asupra inflaţiei, rata anuală a inflaţiei îşi va prelungi scăderea lentă în T1/2026, iar în T2/2026 va consemna o creştere, pe fondul influenţelor decurgând din efecte de bază, precum şi din evoluţia cotaţiilor unor mărfuri şi din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în T3/2025 de expirarea plafonării preţului la energia electrică şi de majorarea TVA şi a accizelor.
► Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte însă o corecţie descendentă abruptă în T3/2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două şocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului ţintei.
► Potrivit datelor preliminare, activitatea economică s-a comprimat în T4/2025 cu 1,9%, după ce a scăzut cu 0,1% în T3 (variaţie trimestrială), în timp ce dinamica sa anuală s-a redus la 0,1% în T4/2025, după ce s-a mărit la 1,7% în trimestrul anterior. Pe ansamblul anului 2025, economia şi-a încetinit astfel creşterea la 0,6%, de la 0,9% în 2024.
► Pe ansamblul anului 2025, deficitul balanţei comerciale s-a comprimat uşor, iar cel de cont curent şi-a temperat considerabil creşterea.
► Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă în decembrie 2025, ajungând la 6,2%, de la 6,8% în noiembrie, în condiţiile în care variaţia componentei în lei şi-a accelerat uşor scăderea, pe seama evoluţiei împrumuturilor companiilor, iar ritmul creditului în valută şi-a încetinit semnificativ ascensiunea.
► Incertitudini pentru inflaţie rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv.
► Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice şi tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE.
► În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor UE, mai cu seamă a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.
► Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
► Corecţia bugetară iniţiată în 2025 şi continuată probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare, este de natură să antreneze în perspectivă presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali, îndeosebi din partea cererii agregate, şi să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.
► Cele mai recente date şi analize indică o stagnare a activităţii economice în T4/2025, în linie cu previziunile precedente, asociată cu o creştere a dinamicii anuale a PIB, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii şi al sectoarelor majore.
► Activitatea economică s-a comprimat în T3/2025 cu 0,2%, după ce a crescut cu 1,1% în trimestrul precedent (variaţie trimestrială). Dar, faţă de aceeaşi perioadă din 2024, avansul PIB s-a mărit la 1,7% în T3/2025, de la 0,3% în T2, în principal cu aportul formării brute de capital fix. Şi consumul privat şi-a accelerat întrucâtva creşterea anuală, iar evoluţia exportului net a redevenit expansionistă în T3.
► Dinamica anuală a creditului privat a continuat să se reducă în primele două luni ale T4/2025, dar sensibil mai lent decât în trimestrul precedent, coborând la 6,8% în noiembrie, de la 7,5% în septembrie.
► Incertitudini pentru inflaţie rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv.
► Incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice în escaladare şi tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE.
► În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor UE, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.
► Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
