► Rata anuală a inflaţiei a continuat să se mărească în primele două luni din T2/2026, urcând la 10,85% în mai, de la 9,87% în martie, în principal după creşterile semnificative la gaze naturale, combustibili şi preţuri administrate;
► Potrivit actualelor evaluări, inflaţia anuală se reduce uşor în iunie, iar în T3/2026 va consemna o scădere substanţială, aşa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor;
► Presiuni dezinflaţioniste tot mai evidente sunt aşteptate în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecţiei bugetare iniţiate în 2025 şi continuată în 2026, cu implicaţii favorabile şi asupra anticipaţiilor inflaţioniste, şi de natură să conducă la ajustarea deficitului de cont curent;
► Incertitudini mari rămân însă asociate, inclusiv în actuala situaţie politică internă, măsurilor potenţial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de 2026 conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv;
► Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează şi conflictul din Orientul Mijlociu şi şocul energetic global, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare;
► Cele mai recente date şi analize indică o uşoară redresare a activităţii economice în T2/2026 faţă de T1/2026, asociată cu o creştere a dinamicii ei anuale, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore;
► Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au avut o evoluţie aproape liniară şi în a doua jumătate din T2/2026, în timp ce randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit ajustarea descrescătoare, într-un ritm totuşi lent şi pe o traiectorie sinuoasă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi pe fondul situaţiei politice interne şi al incertitudinilor asociate
► Cursul de schimb leu/euro şi-a anulat în mare parte corecţia descendentă de la mijlocul lui T2/2026, iar apoi a rămas cantonat pe noul palier, doar uşor inferior celui pe care a urcat în primele zile din mai;
► Dinamica anuală a creditului privat a înregistrat noi mici creşteri în primele două luni din T2/2026, până la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie, în condiţiile în care scăderea de ritm a componentei în lei a fost vizibil devansată ca impact de continuarea creşterii susţinute a variaţiei creditului în valută, în special pentru firme, precum şi de efectul statistic al evoluţiei cursului valutar.
Sursa: BNR
