Bănci și Asigurări

Cum s-a schimbat retailul? Bancherii ar vrea să facă mai multe operaţiuni pentru clienţi, dar nu şi credite

Cătălin Pârvu, Piraeus Bank: Trebuie să oferim mai multe servicii pentru un număr mai mare de clienţi

Cătălin Pârvu, Piraeus Bank: Trebuie să oferim mai multe servicii pentru un număr mai mare de clienţi

17.06.2010, 23:40 34

Apariţia unui nou val de restructurări de credite odată cuaplicarea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare, dar şicosturile aduse de noile reglementări sunt principalele dureri decap ale bancherilor în această vara.

Dacă în primăvară majoritatea bancherilor anunţau ţinte decreştere "de două cifre" pe creditare în 2010, la jumătatea anuluimulţi s-ar mulţumi să vadă şi o majorare marginală, în condiţiileîn care economia va rămâne cel mai probabil în recesiune, iar cererea de finanţări nu dăsemne de revenire. Bancherii admit că trebuie să recâştigeîncrederea clienţilor, zdruncinată serios de experienţele dinultimii ani în care dobânzile la credite au urcat vertiginos pefondul problemelor de pe pieţele financiare, dar critică totodatăreglementările recente privind creditele pentru consumatori, menitesă asigure mai multă transparenţă.

"Ne aşteptăm să existe un al doilea val de restructurări decredite, din aceste măsuri (de reduceri de cheltuieli bugetare - n.red.). Cred că sistemul bancar poate face faţă cu brio.Posibilităţile de restructurare la nivelul anului 2010 sunt maidezvoltate faţă de ce era în trecut", a spus Sergiu Oprescu,preşedintele executiv al Alpha Bank, la seminarul Romanian RetailBanking Forum, organizat de Finmedia.

Cătălin Pârvu, directorul general al Piraeus Bank, consideră, deasemenea, că salariaţii bugetari vor avea probleme la plata ratelorodată cu reducerea veniturilor, ceea ce înseamnă că până la 30% dinportofoliul de credite ar putea fi afectat. În condiţiile în carecosturile - inclusiv cele legate de creditele neperformante - nupot fi reduse, Pârvu spune că băncile trebuie să încerce să îşimajoreze veniturile, un canal fiind comisioanele.

"Mă refer la oferirea mai multor servicii pentru un număr maimare de clienţi, nu să ne bazăm doar pe credite", spune şefulPiraeus Bank.

Nivelul mediu al restanţei acumulate de clienţii bancari a rămasscăzut, la mai puţin de 1.000 de lei, deşi numărul restanţelor şial debitorilor cu probleme a crescut susţinut de la începutulcrizei. "Profilul restanţierului nu s-a modificat substanţial de laînceputul crizei", spune Şerban Epure, directorul general alBiroului de Credit. Astfel, portretul-robot indică un bărbat de30-34 de ani, din Bucureşti, care a contractat un credit de consumîn lei.

"Vom merge pe teren accidentat"

Zoltan Major, vicepreşedinte la UniCredit Ţiriac Bankresponsabil de operaţiunile de retail, spune că măsurile deajustare bugetară, necesare din punct de vedere macroeconomic, vorîntârzia reluarea creditării pe termen scurt.

"În această perioadă focalizarea va fi pe eficientizarea reţeleişi a costurilor. Vorbim şi de costul riscului. Mulţi clienţi s-ausupraîndatorat în anii când veniturile creşteau cu 15%, însă acumsalariile scad. Va fi un terenaccidentat", spune Major.

La rândul său, Răzvan Munteanu, vicepreşedinte responsabil curetailul la Raiffeisen Bank, spune că băncile se vor lupta pentru adeveni "banca de casă" pentru clienţii lor, respectiv să le asigureo porţie cât mai mare din nevoile de servicii financiare.

"Mai mult decât orice reglementare, faptul că un client care îşisimte încrederea înşelată nu va mai face operaţiuni este o pedeapsămult mai dură pentru o bancă", afirmă Munteanu. El consideră însăcă noile reglementări introduc birocraţie "inutilă" pentru 90%dintre clienţi.

Mihail Meiu, ANPC: Doar prin transparenţă veţi atrageclienţii

Băncile trebuie să arate mai multă transparenţă dacă vor caoamenii să aibă din nou încredere să le treacă pragul, spune MihailMeiu, director în cadrul Autorităţii Naţionale pentru ProtecţiaConsumatorului. El explică introducerea noilor reglementări prinalinierea la legislaţia europeană, dar şi prin nevoia de a asiguraclienţilor mai multă protecţie în relaţia cu băncile, care nu auezitat în trecut să le majoreze costurile.

"Când consumatorul pleacă cu o dobândă de 7% pe an la credit şiajunge la 14%, cum să mai aibă încredere?", întreabă retoric Meiu.El afirmă că noile reglementări nu mai permit băncilor să modificeunilateral termenii contractuali - cum sunt comisioanele - în timpce costul trebuie să fie legat de indicatori transparenţi şi uşorde urmărit.

"Nu spun că vrem ca băncile să nu mai facă profit. Dar dacă s-arreduce un pic profitul în beneficiul consumatorului, n-ar fi rău",spune Meiu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO