♦ Managementul BNR, numit prin vot parlamentar, este alcătuit din 9 persoane, respectiv 5 membri neexecutivi, 2 viceguvernatori, un prim-viceguvernator şi un guvernator ♦ Al şaptelea CA al BNR de după Revoluţie, cu cinci oameni din vechiul board şi patru oameni noi, a fost votat marţi de Parlament şi va începe activitatea după 11 octombrie ♦ BNR a obţinut un profit de 2,4 mld. lei în 2023, dublu faţă de câştigul din 2022 ♦ Profitul la nivelul sistemului bancar a ajuns în 2023 la un record de aproape 14 mld. lei, peste câştigul din 2022, de circa 10 mld. lei.
Consiliul de Administraţie al BNR, al cărui mandat a început în octombrie 2019 şi expiră săptămâna viitoare, lasă în urmă după cinci ani de activitate ca moştenire pentru noul board un sold mai mare al creditării, dar şi dobânzi mai mari, la o inflaţie aflată puţin mai sus, un curs valutar relativ stabil, rezerve valutare duble, scădere a ratei creditelor neperformante, dar şi un nivel modest al intermedierii financiare, ponderea creditării şi activelor bancare în PIB plasând România la coada clasamentului european.
Boardul actual al BNR, instituţie care reglementează şi supraveghează activitatea băncilor comerciale din România, şi-a început activitatea în octombrie 2019, iar anii care au urmat, 2020, 2021, 2022, au fost ani dificili, marcaţi de pandemie, cu o serie de restricţii, război la graniţă, criză energetică, inflaţie mare, creştere a dobânzilor şi a ratelor bancare, încetinire a creditării şi a economiei, creştere a deficitelor şi a datoriei, evenimente care au apărut după o perioadă lungă de stabilitate macroeconomică şi dobânzi mici. Acum vedem iar inflaţia şi dobânzile pe o pantă de scădere, în timp ce creditarea dă semne de revigorare, dar economia încă şchioapătă.
