Bănci și Asigurări

Cum se va încheia anul 2020 pentru economia românească. Ce sugerează datele de până acum

Cum se va încheia anul 2020 pentru economia...

Autor: Răzvan Botea

05.12.2020, 12:30 2410

♦ Pe partea de resurse, industria şi agricultura trag în jos economia, IT-ul şi construcţiile mai atenuează din şoc ♦ Pe partea de utilizare a PIB sunt semne de întrebare pe toate fronturile.

Am intrat în ultima lună din 2020 şi evoluţia economiei în trimestrul al treilea, ultimele date disponibile de la Statistică, a fost bună, însă T4 se anunţă unul deosebit de greu. Optimismul guvernului, mai ales în perioada electorală în care încă se află România, nu poate fi temperat, însă datele disponibile până acum, precum şi prognozele analiştilor şi instituţiilor internaţionale nu sunt atât de optimiste.

Prognozele, odată cu extinderea virusului şi în România, au fost foarte fluide şi chiar şi acum, la o lună până la încheierea anului, rămân semne de întrebare. Cu toate acestea, dacă în martie mai multe instituţii şi analişti financiari vedeau căderi economice în România de 7-8%, acum prognozele arată o medie undeva de 5%. Pe de altă parte, optimismul guvernului s-a mai temperat. Dacă în primăvară Finanţele mizau pe o „creştere negativă” a PIB de -1,9%, acum admit o scădere economică de 4,2% şi, pentru prima dată de la începutul crizei, o scădere a PIB şi în termeni nominali.

Datele, până în acest moment, nu arată atât de sumbru. Desigur, 2020 este an de recesiune în toată lumea, însă România nu pare să se îndrepte către căderea economică de peste 7% din 2009, din criza precedentă. În afară de sectorul agricol, marea surpriză neplăcută, care s-a trezit luptând pe două fronturi odată cu seceta extremă din acest an, au fost şi surprize plăcute, cum ar fi construcţiile şi IT-ul, care cresc cu câte două cifre.

Agricultura românească încheie 2020, cel mai prost an din ultimii 30, cu un minus de 21,2 al valorii adăugate brute în economie, spune Prognoza. În ciuda potenţialului pe care îl are sectorul agricol românesc, acesta face doar aproximativ 4% din economia României, chiar dacă antrenează aproape un sfert din forţa de muncă totală a României.

Pe partea de resurse, marea slăbiciune a PIB-ului rămâne industria. Cu o pondere în economia naţională de 20-25%, industria are, la 9 luni, o cădere de 12,1% prin comparaţie cu primele 9 luni din 2019, chiar dacă în dinamica lunară este în creştere. De asemenea, industria românească este puternic conectată la industriile vestice şi evoluţia pieţelor germane sau franceze determină evoluţia industriei româneşti.

Tot pe partea de resurse, construcţiile şi IT-ul sunt vedetele acestei crize. Ambele cresc cu două cifre, însă, pe măsură ce intrăm în iarnă, sectorul construcţiilor se restrânge. Creşterea, totuşi, la 9 luni a acestui sector este de aproape 18% pe volum.

Consumul, de departe motorul economiei româneşti din ultimii ani, s-a menţinut oarecum pe o linie de plutire, chiar dacă, până la finalul anului va trage economia în teritoriu negativ. Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, este, la 9 luni, pe un plus de 1,7% faţă de 9 luni din 2019. Luna decembrie va veni, ca în fiecare an, cu susţinerea consumului privat pe fondul sărbătorilor de iarnă. De asemenea, consumul guvernamental este aşteptat să crească şi să contribuie pozitiv la evoluţia economică din 2020, în condiţiile în care pandemia a urcat cheltuielile de stat cu bunuri şi servicii în mod semnificativ.

Pe partea de investiţii, în orice criză statul este aşteptat să aloce bani şi să atenueze şocul crizei, să dea proiecte companiilor, să ajute la păstrarea locurilor de muncă şi la menţinerea consumului. Chiar dacă cele mai multe companii private şi-au pus investiţiile pe hold, statul şi-a majorat puternic la 10 luni cheltuielile de capital, care au ajuns la 22 mld. lei, în creştere cu 27%.

România a luat de la Uniunea Europeană peste 22 mld. lei, ceea ce a ajutat foarte mult bugetul consolidat, întrucât deşi veniturile bugetului au trecut pe plus cu peste 2 mld. lei la 10 luni, veniturile fiscale (din taxe şi impozite) sunt în continuare sub cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecu, ceea ce înseamnă, iată, că fondurile europene au ajutat foarte mult statul să se menţină pe linia de plutire.

Guvernul se aşteaptă ca în al patrulea trimestru din 2020 să se menţină tendinţa de revenire economică şi, până la finalul anului, economia României să sufere o contracţie de 4,2%.

Alte instituţii, precum Comisia Europeană, văd o contracţie ceva mai mare, în jurul a 5%, însă problema este pentru 2021. Guvernul şi-a păstrat, deocamdată, optimismul şi mizează pe o revenire a economiei de 4,5%, în vreme ce cele mai optimiste prognoze ale analiştilor din afara sectorului public românesc sunt de o creştere cu puţin peste 3 procente şi o revenire a economiei la nivelul precriză undeva în 2022.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO