În România, deşi valoarea creditelor ipotecare a crescut în termeni nominali, soldul acestora fiind la finalul anului 2025 de peste 117 mld. lei (cu 6,5% peste decembrie 2024), ponderea acestei categorii de credit în PIB rămâne cea mai redusă din Uniunea Europeană.
Astfel, datele disponibile pentru sfârşitul anului trecut arată că ponderea creditului ipotecar în PIB este de doar 6,1% în România, semnificativ sub media europeană de 29,2% şi chiar sub nivelul înregistrat în ţările din regiunea Europei Centrale şi de Est, unde aceasta se situează la 13,1%, după cum reiese din raportul anual al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM).
Aproape de România, cu ponderi ale creditului ipotecar în PIB de sub 10%, se află Ungaria şi Grecia, iar Polonia şi Bulgaria au ponderi ale ipotecarelor în PIB mai mari de 10%. Iar în ţări unde sunt băncile-mamă ale unor bănci mari din România, precum Italia, Austria şi Franţa, ponderile creditelor ipotecare în PIB sunt acolo de circa 20%, 25%, 40%. La polul opus, printre statele cu cele mai ridicate ponderi ale creditului ipotecar în PIB se află Danemarca cu 79% şi Suedia cu circa 66%.
Un factor important care a contribuit la creşterea stocului de credite ipotecare este evoluţia preţurilor proprietăţilor imobiliare, care a avut o tendinţă ascendentă în ultimii ani.
Faţă de 2010, piaţa imobiliară a avut creşteri în toate statele, însă ritmul majorărilor este diferit.
În România, rata medie de creştere a preţurilor proprietăţilor imobiliare a fost de circa 5% pe an în ultimul deceniu, în Polonia de circa 8%, iar în Ungaria a depăşit 13%. Faţă de alte state din regiune, România are cea mai redusă creştere cumulată a preţurilor, potrivit CNSM.
