După avansul PIB din semestrul întâi de 5,2%, an/an, nimeni nu mai pune sub semnul întrebării ipoteza unei creşteri economice în 2016 care să se apropie de 5% sau chiar să depăşească această cifră.
Prin urmate Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a ajustat datele în prognoza de toamnă 2016: economia ar urma să crească cu 4,8% (4,2% în prognoza de primăvară) trasă puternic în sus de consumul gospodăriilor, care ar urma să avanseze cu 7,7%, dar şi de investiţii, care ar urma să înregistreze un plus de 6,3%. Agricultura va creşte cu peste 9% în 2016, iar construcţiile şi serviciile cu aproape 6%.
Veştile proaste vin din industrie pentru care CNP a redus prognoza de creştere de la 4% la 2,4% şi din comerţul internaţional, dar aici lucrurile erau clare de multă vreme: deficitul comercial va creşte ca urmare a majorării consumului care nu poate fi acoperit din producţia internă, de la 8,3 miliarde de euro în 2015 la 10,2 miliarde de euro în 2016 (plus 22%) şi 11,5 miliarde în 2017.
CNP nu oferă date despre evoluţia comerţului internaţional cu servicii care este pe excedent de câţiva ani şi care contrabalansează efectele negative ale deficitului comerţului cu bunuri. Însă prognozează că deficitul de cont curent va rămâne sub control până în 2020 oscilând între 2,2% din PIB în 2016 (3,7 mld. euro) şi 2,3% din PIB în 2018 (4,3 mld. euro) pentru a coborî la 2,1% din PIB în 2020 (4,6 mld. euro). Produsul Intern Brut ar urma să crească anul acesta la 758 de miliarde de lei şi 807 miliarde de lei în 2017. Până în 2020, CNP vede o creştere economică de peste 4% în fiecare an, cu o participare intensă a industriei, construcţiilor şi serviciilor, dar cu o temperare a creşterii pe zona de consum.
Până în 2020, estimează CNP, salariile vor creşte cu 22%, până la 2.538 lei salariul mediu net, iar PIB-ul/capita cu 41%, până la 11.468 de euro. Numărul mediu de salariaţi va creşte până în 2020 la 6,7 milioane, în vreme ce şomajul BIM va fi de 6,1% (6,5% acum).
Cursul rămâne stabil şi nu sare de 4,5 lei/euro până în 2020, mai anticipează CNP.
Economia creşte robust ca urmare a evoluţiei spectaculoase a consumului, tras în sus de scăderea TVA, de majorarea salariului minim brut şi de majorările salariale din administraţie.
Salariile în administraţie au crescut într-un an cu 24%, iar cele din mediu privat cu 4%. De la 1 ianuarie 2017 TVA va mai scădea cu un punct şi va fi eliminată acciza de 7 eurocenţi/litrul de carburant, ceea ce va antrena o nouă creştere de consum. Unii economişti sunt însă îngrijoraţi de creşterea prin consum pentru că, arată ei, guvernul şi-a epuizat toate gloanţele şi va fi cu mâinile legate în cazul în care o nouă criză neaşteptată va izbucni pe pieţe. Politica „prociclică“ a fost criticată în vremea în care se discuta despre reducerile de taxe. Însă acum binele sau răul este deja făcut, lucrurile nu mai pot fi întoarse.
Pe o creştere aproape de 5% deficitul bugetar va creşte la 3% din PIB faţă de 1% din PIB anul trecut. Guvernului nu-i rămâne decât să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a nu depăşi această barieră care ar atrage atenţia pieţelor, cu consecinţe neplăcute, în principal printr-o posibilă creştere a dobânzilor, în condiţiile în care statul are de rostogolit în jur de 60 mld. lei anual şi de acoperit un deficit de 22 mld. lei. Puţini cred însă că guvernul, oricare ar fi el, va reuşi în 2017 să se limiteze la un deficit de 3%, prognoza Comisiei Europene fiind un deficit de 3,8%.
