Cursul de schimb leu/euro afişat de BNR a revenit ieri peste pragul de 4,47 lei pentru un euro, iar pe piaţa valutară interbancară a urcat chiar până la 4,48 lei/euro, după aproape două săptămâni în care moneda naţională dăduse semne de apreciere.
La începutul lunii paritatea de referinţă comunicată de banca centrală coborâse la 4,43 lei pentru un euro, creând impresia că leul are un potenţial semnificativ de întărire, dar BNR îl frânează. Apoi a urmat o creştere bruscă a euro care a dat naştere unor speculaţii privind un eventual caracter „artificial“ al mişcării în corelaţie cu tensiunile politice legate de intenţia declarată a preşedintelui Traian Băsescu de a nu promulga legea bugetului de stat pe 2014. Situaţia s-a calmat însă ulterior, iar cursul a coborât înapoi.
În ultima săptămână cotaţiile amorţiseră în jurul pragului de 4,45 lei/euro şi nu se anunţau oscilaţii importante în perioada rămasă până la sfârşitul anului. Ieri a avut loc însă o răbufnire, cursul ajungând până la 4,4839 lei pentru un euro.
Creşterea a fost explicată de dealeri prin apariţia unor ordine comerciale importante de cumpărare de valută, pe fondul unor volume de tranzacţionare destul de reduse. De asemenea, ar putea fi luată în calcul o sensibilitate a cursului la zgmotul politic – perceptibilă şi cu alte ocazii. Ziua de ieri a fost marcată de o acutizare a tensiunilor dintre cele două mari partide aflate la putere – PSD şi PNL. În rest, pe zona economică locală nu au apărut ştiri care să fi declanşat slăbirea leului, şi nici la nivelul regiunii unde celelalte monede au fost stabile.
Nu în ultimul rând, percepţia externă privind riscul pe România a rămas bună, CDS-urile (care reflectă preţul asigurării contra riscului de default) situându-se la 185 de puncte de bază (1,85%). Tradiţia spunea că deja în această perioadă ar fi trebuit să înceapă să se vadă intrări mai mari de valută de la românii care muncesc în străinătate şi care trimit bani sau se întorc în ţară pentru sărbători.
Cu toate acestea, oferta din piaţa valutară nu se arată suficient de acoperitoare în raport cu cererea de valută.
Pe de altă parte, un leu prea puternic nici nu este de dorit din punctul de vedere al exportatorilor care susţin cel mai mult creşterea economică.
În urmă cu un an, de la jumătatea lunii decembrie leul intra pe o traiectorie de apreciere susţinută de interesul crescând al străinilor pentru plasamente în titluri de stat în lei.
Trendul pozitiv s-a accentuat în ianuarie 2013 când pe piaţă a explodat vestea privind includerea titlurilor româneşti într-un indice al JP Morgan privind pieţele emergente, astfel că paritatea a coborât chiar sub pragul de 4,40 lei pentru un euro.
Episoade similare de întărire a leului au mai fost înregistrate în aprilie – mai, când piaţa a fost marcată de un nou val de valută de la străinii interesaţi de titlurile de stat în lei, dar şi în iulie - însă pentru o perioadă mult mai scurtă.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
