Bănci și Asigurări

Cursul leu-euro a devenit teren de luptă în războiul referendumului. Euro a trecut lejer de 4,6 lei. BNR stă deocamdată deoparte

Cursul leu-euro a devenit teren de luptă în războiul referendumului. Euro a trecut lejer de 4,6 lei. BNR stă deocamdată deoparte

Autor: Mihaela Claudia Medrega

24.07.2012, 00:08 3385

Cu toate asigurările date de ministrul de finanţe Florin Georgescu că vom vedea cursul sub 4,5 lei/euro, ieri cotaţiile au trecut de 4,6 lei. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus anterior că prognoza de 5 lei la euro "suferă rău". Deocamdată această din urmă limită rămâne în picioare.

Pe de altă parte, cursul de schimb a ajuns "instrument electoral". Prim-vicepreşedintele PDL Cezar Preda a declarat ieri că democrat-liberalii consideră că votând "da" la referendum criza se prelungeşte cel puţin trei luni şi euro va sări de 5 lei, iar votând "nu" cursul se stabilizează. În schimb, vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian a declarat că stabilitatea cursului de schimb şi reîn­toarcerea acestuia la un palier care să nu ameninţe creditele românilor nu sunt date de menţinerea lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, ci, dimpotrivă, de demiterea acestuia.

Creşterea cursului leu/euro accelerează atingând maxim după maxim, iar ascensiunea abrup­tă aminteşte de episodul atacului speculativ din octombrie 2008, din preajma alegerilor parlamentare. În ultimele trei săptămâni leul s-a depreciat cu 3,5% faţă de euro. În octom­brie 2008, în două săptămâni, leul pierdea 5,5%. Săptămâna trecută, ministrul de finanţe Florin Georgescu a spus că vom vedea revenirea cursului sub 4,5 lei/euro.

La tensiunile politice interne actuale, având în prim-plan suspendarea preşe­dintelului Traian Băsescu şi referendumul de la sfârşitul lunii iulie, se adaugă şi turbulenţele de la nivelul zonei euro. Temerile privind ieşirea Greciei din zona euro au revenit în actualitate, costurile de finanţare ale Spaniei au atins ieri un nou record, după apariţia unor informa­ţii conform cărora anumite regiuni spaniole ar putea să ceară ajutor financiar de la stat. Euro s-a tranzacţionat la cel mai redus nivel din ultimii doi ani faţă de dolar, de 1,2 dolari, coborând sub media istorică înregistrată de la apariţia monedei euro, potrivit Bloomberg. La Bucureşti, cursul a trecut ieri pragul de 4,6 lei/euro la oficial.

La Bucureşti, cursul a trecut ieri pragul de 4,6 lei/euro la oficial, în timp ce pe piaţa interbancară maximul istoric s-a dus la 4,64 lei/euro. Deprecierea leului faţă de euro de la începutul acestui an cumulează deja 6,5%. În întregul an 2008 leul a pierdut 10,4% faţă de euro. Dacă ritmul de depreciere de 1% pe săptămână continuă, în toamnă am putea să vedem cursul la 5 lei/euro.

În octombrie 2008, chiar înainte de alegerile parlamentare, leul era sub o presiune imensă de depreciere, cotaţiile urcând brusc de la 3,7 la peste 3,9 lei pentru un euro. BNR a vândut agresiv valută, reuşind să ducă temporar cotaţiile înapoi la 3,7 lei, însă a lăsat piaţa fără lei. În aceste condiţii a apărut un vârf al dobânzilor pe piaţa monetară, unde dealerii ajunseseră să coteze rate de peste 50% pe an pentru a atrage lichidităţi, iar BNR a fost nevoită să introducă plafoane administrative pentru indicatorul Robor, întrucât creşterea acestuia se reflecta în costul suportat de clienţii cu credite în lei.

Acum, analiştii remarcă o schimbare a strategiei BNR care a lăsat lichiditate în piaţă pentru a evita creşterea concomitentă a cursului şi a dobânzilor: banca centrală ţine acum dobânzile jos şi nu mai recurge la intervenţii agresive pentru protejarea leului.

"Deprecierea leului din luna iulie a fost accentuată de situaţia politică din România, imaginea negativă indusă de acţiunile actualului guvern (criticate, de altfel, şi de înalţi oficiali externi) reflectându-se într-o reacţie agresivă a cumpărătorilor de valută pe fondul unei oferte de valută scăzute/inexistente. Tranzacţiile pe piaţa valutară au fost preponderent de natură comercială. În plus, faptul că banca centrală a stat întotdeauna deoparte în cazul unui context politic tensionat, intervenţiile reduse sau inexistente pe piaţa valutară în luna iulie pot fi explicate astfel", a comentat Cătălina Molnar, senior economist al RBS Bank.

Ea consideră că demiterea preşe­din­telui a fost o acţiune mai puţin importantă decât modalitatea prin care s-a încercat facilitarea acestui proces, iar reducerea încrederii, precum şi lipsa unei perspective clare ţin departe capitalul străin şi poate determina chiar şi ieşiri.

"Toată lumea cumpără valută şi vinde lei. Şi investitorii locali şi investitorii străini. De ce ai vrea să «stai» pe RON (moneda naţională -n. red.). BNR a fost foarte discretă. Deprecierea leului continuă până o opreşte BNR", a comentat un dealer.
 

 
 

Florin Georgescu, ministrul finanţelor - 16 iulie 2012: Peste condiţiile nefavorabile externe a intervenit şi tensiunea în plan politic intern, care se va calma din fericire. Consider că este o evoluţie conjuncturală a cursului de schimb. Cursul va veni înapoi sub 4,5 lei/euro, ca efect al calmării şi clarificărilor de pe scena politică.

 
 
 

Cât de mult poate să influenţeze banca centrală cursul

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea la jumătatea lunii iulie că este relativ limitată capacitatea BNR de a influenţa evoluţia cursului de schimb, având în vedere libertatea fluxurilor de capital. "În condiţiile în care ai nerezidenţi, ai fluxuri libere de capital, bineînţeles că este relativ limitată capacitatea de influenţă a BNR. Există unele tactici de intervenţie, pe care nu le vom face publice. Nicio bancă centrală nu le face publice. Îţi trebuie mul­tă abilitate pentru ca influenţa să fie reală şi efectivă", explica Isărescu.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR declara public la începutul lunii iunie că prognozele care indică un curs de 5 lei/euro dacă se întâmplă "ceva" în Grecia sunt eronate, sugerând că banca centrală nu va permite un astfel de nivel din cauză că dolarul s-a întărit foarte mult în raport cu euro, invers faţă de situaţia din 2008, şi ar afecta puternic economia. Isărescu susţinea chiar că o asemenea prognoză "suferă rău".

De la Ministerul de Finanţe lucrurile nu par să fie atât de dramatice. Ministrul finanţelor Florin Georgescu spunea recent că este "conjuncturală" creşterea cursului şi estima că moneda naţională se va aprecia, iar cursul va reveni sub 4,5 lei/euro, ca efect al calmării şi clarificărilor de pe scena politică.

"Pierderile înregistrate de moneda naţională din ultima perioadă se datorează unui cumul de factori: tensiunile interne la nivel politic care deteriorează şi aşteptările mediului de afaceri şi ale consumatorilor, deteriorarea situaţiei la nivelul zonei euro. Totuşi, nu trebuie să atribuim evoluţia leului strict acestor factori, deoarece leul s-a situat pe un trend constant de depreciere încă de la începutul anului din cauza unor factori fundamentali: stagnarea creşterii economice, deteriorarea balanţei de plăţi, ieşirile nete de capitaluri străine", spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Volksbank ia în considerare un curs de maxim 4,8 lei/euro până la alegerile parlamentare, dacă situaţia la nivel politic continuă să se deterioreze, însă după alegeri este posibil sa vedem o uşoară corecţie a cursului şi apropierea evoluţiei acestuia de cursul de echilibru, adică cel justificat de fundamentele economice, potrivit lui Hăncilă.

"Nu luăm în considerare un curs de 5 lei/euro anul acesta datorită mai multor factori: acordul preventiv al României cu FMI şi Comisia Europeană, precum şi faptul că autorităţile şi-au luat angajamentul ferm al respectării acestui acord, nivelul confortabil al datoriei externe şi al deficitului bugetar, rezerva valutară supradimensionată a Băncii Naţionale care nu va permite ca evoluţia leului să atenteze la stabilitatea financiară."
 

Cum stă rezerva valutară şi câţi bani are BNR de rambursat către FMI

Un element important care nu poate să fie ignorat este faptul că BNR începe în acest an să ramburseze împrumutul de la FMI, iar în 2013 suma totală care trebuie restituită depăşeşte 4 mld. DST ("moneda" FMI). În acest an România trebuie să ramburseze FMI aproape 2 mld. euro, din care peste 650 mil. euro în luna august.

"Perspectiva rambursării a circa 4 mld. euro către FMI în 2013 poate fi un motiv pentru care banca centrală să fie mai puţin activă pe piaţa valutară, cu atât mai mult cu cât contextul intern şi internaţional rămâne incert. Se observă că nivelul intrărilor nete de capital sunt semnificativ mai reduse comparativ cu deficitul extern creat, ceea ce ar însemna că în lipsa utilizării rezervelor valutare, România va trebui să-şi ajusteze poziţia externă. Prin deprecierea leului, competitivitatea exporturilor prin preţ creşte comparativ cu cea a importurilor, iar scăderea cererii interne ar acţiona în plus asupra deteriorării importurilor", spune Molnar.

Rezervele valutare de la BNR sunt principalul scut de protecţie pentru leu în faţa unei eventuale agravări a tensiunilor externe şi interne. În iunie rezerva valutară a BNR a scăzut cu o jumătate de miliard de euro şi a ajuns sub pragul de 33 mld. euro, în condiţiile în care fluxurile de ieşiri au atins un vârf de aproape 2,8 mld. euro.

 
AFACERI DE LA ZERO