Bănci și Asigurări

Dacă guvernul Ponta reduce CAS în octombrie, la cine rămân banii?

Dacă guvernul Ponta reduce CAS în octombrie, la cine...

Autor: Claudia Medrega

16.06.2014, 00:05 1451

Decizia guvernului Ponta de a reduce CAS cu cinci puncte procentuale la angajatori (de la 20,8% la 15,8% din salariul brut al angajatului), începând cu 1 octombrie, a pus FMI în situaţia să plece fără semnarea unei noi scrisori de intenţie cu Guvernul şi fără organizarea obişnuitei conferinţe de presă în care anunţa concluziile vizitei de evaluare.

Guvernul îşi permite să nu aibă binecuvântarea FMI pentru că România nu are o problemă să îşi finanţeze deficitul şi datoria de pe piaţa financiară privată la costuri în scădere şi nu se mai bazează pe banii organismelor finanicare internaţionale. Pare un „déjù vu“ având în vedere şi episodul de la sfârşitul anului trecut când reprezentanţii Fondului plecau fără finalizarea primei evaluări a celui de-al treilea acord stand-by. Atunci neînţelegerile aveau în prim-plan acciza de 7 eurocenţi la carburanţi. Semn că fiscalitatea a fost şi continuă să rămână „mărul discordiei“ dintre autorităţile române şi FMI având în vedere şi gradul scăzut de colectare a veniturilor bugetare.

Misiunea FMI a transmis acum, la plecare, mesajul că „au rămas unele probleme nerezolvate“, iar discuţiile cu autorităţile române vor continua de la sediul Fon­dului din Washington. Niciun cuvânt despre momentul în care misiunea Fondului ar putea să revină la Bu­cureşti. Rămâne o vară la mijloc, perioadă în care vom afla dacă premierul Victor Ponta va candida sau nu la alegerile prezidenţiale, ceea ce înseamnă că tăierea CAS înainte de votul pentru Cotroceni va fi un punct important în campanie. Plus că BNR va avea o nouă conducere, chiar dacă pe fond este aceeaşi.

Reducerea CAS, o măsură benefică pentru companii, stoarse de criză, a fost promisă în ultimii ani de toţi politicienii, dar nimeni nu a făcut nimic până acum. Cu toate că au recunoscut că România are o povară fiscală foarte mare pe muncă şi ar fi necesară relaxarea fiscalităţii, specialiştii de la FMI şi Comisia Europeană nu au agreat reducerea CAS, cerând măsuri de compensare a veniturilor pierdute la buget în urma unei astfel de măsuri. Rămâne de văzut la cine vor rămâne banii din reducerea CAS având în vedere că, practic, în unele cazuri angajatorii negociază cu angajaţii salariul net. Cu alte cuvinte deşi povara angajatorilor se reduce, salariaţii nu au imediat de câştigat. „Avantajul financiar imediat al reducerii CAS nu îl simt decât companiile. Dar, în timp, cel puţin teoretic, măsura ar trebui să aducă avantaje şi pentru angajaţi. Nu înseamnă că atunci când vor fi reduse contribuţiile sociale a doua zi vor creşte salariile. Firmele ar putea, teoretic, să investească banii în oameni sau în îmbunătăţirea businessului. Prin urmare, ar putea să crească şi angajările“, a explicat Oana Datki, managing partner pentru Europa de Sud-Est al firmei de recrutare şi consultanţă în resurse umane Consulteam.

Premierul Ponta şi-a exprimat, însă, convingerea că principalii beneficiari ai reducerii CAS vor fi angajaţii, pentru că angajatorii vor scoate la suprafaţă acele contracte de muncă din zona gri, în care pe cartea de muncă sunt mai puţini bani decât în realitate, pentru a se evita impozitarea şi, în al doilea rând, se vor crea noi locuri de muncă.

România a rămas în topul ţărilor europene cu cele mai mari taxări ale forţei de muncă. Anul trecut România se situa pe locul 3 în Uniunea Europeană, în clasamentul statelor cu cele mai mari cote cumulate de impozit pe venit şi contribuţii sociale pentru venituri lunare de până la 1.000 euro, după Franţa şi Ungaria, în timp ce pentru venituri salariale lunare de 5.000 de euro, România era pe locul 12 în acelaşi clasament“, spune Mădălina Racoviţan, partener al firmei de consultanţă şi audit KPMG.

Limitarea actuală a contribuţiilor sociale la nivelul a cinci ori salariul mediu reprezintă un factor pozitiv, însă are aplicabilitate restrânsă, numărul persoanelor care realizează venituri peste această limită fiind relativ mic. În aceste condiţii ar fi necesară şi o plafonare a contribuţiilor de asigurări sociale sub nivelul care este în vigoare acum, pentru a încuraja ocuparea forţei de muncă şi stimularea creşterii economice, susţine Racoviţan.

Impactul bugetar al ajustării CAS cu cinci puncte procentuale pentru ultimul trimestru din acest an a fost estimat la 850 mil. lei. Iar premierul Ponta a dat asigurări că nu vor fi majorate alte taxe pentru a acoperi golul bugetar şi nu creşte deficitul bugetar.

În 2015, însă, impactul reducerii CAS ar fi de aproximativ 5 mld. lei. Iar Guvernul nu a reuşit să convingă misiunea FMI că poate acoperi golul de venituri rezultat în 2015 din reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, în condiţiile în care deficitul bugetar trebuie să scadă de la 2,2% la 1,4% din PIB, după cum spun surse guvernamentale citate de Mediafax.

Acordul partenerilor externi pentru anii care urmează se va da în baza discuţiilor de la la sfârşitul lunii noiembrie pentru bugetul 2015 şi 2016, după cum a spus premierul Ponta.

Atunci când a fost întrebat dacă FMI a fost de acord cu reducerea CAS, premierul a răspuns: ÑNu. Nu există nici acord, nici dezacord“. Ponta a dat, totodată, asigurări că acordurile pe care România le are cu FMI şi Comisia Europeană sunt şi rămân funcţionale, Ñnu se întrerup, nu se reziliază sau denunţă“.

Într-un comunicat diplomatic, la plecare, reprezentanţii misiunii de evaluare FMI-CE au ţinut să amintească revenirea economiei şi aşteptările de creştere a PIB cu 2,8% în acest an, precum şi nivelele reduse ale deficitului bugetar şi deficitului de cont curent. Economia creşte susţinută de exporturi şi în trimestrele următoare cel mai probabil ajutată din nou de agricultură, în timp ce investiţiile au fost sacrificate, ceea ce a dus la prăbuşirea construcţiilor - sector care este unul dintre cei mai mari angajatori şi cu cel mai ridicat impact pe orizontală.

Dincolo de decizia politică de reducere a CAS puterea economiei va da răspunsul la susţinerea acestei măsuri nu pentru trei luni din an, ci pentru toţi anii care vin.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO