Bănci și Asigurări

Dan Suciu, BNR: Politica Băncii Naţionale nu permite plasarea rezervei valutare în acţiuni. Banca Elveţiei a cumpărat acţiuni la Apple, Microsoft, Amazon, Exxon sau Facebook

Dan Suciu, BNR: Politica Băncii Naţionale nu permite...

Autor: Alexandru Zărnoeanu

14.07.2016, 19:15 622
Banca Naţională a României preferă să inves­tească propriile rezerve internaţionale de aproape 31,7 miliarde de euro în obligaţiuni, aur sau plasa­mente la alte instituţii financiare, şi nu în active mai riscante, precum acţiuni, sau în alte instrumente financiare complexe, care oferă randamente mult mai mari, dar cu riscuri mult mai ridicate.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat pentru ZF că Banca Naţională nu investeşte rezerva valutară în acţiuni şi că „o eventuală schimbare în această privinţă va putea fi luată doar printr-o decizie a Consiliului de Adminsitraţie al BNR“.

Însă unele bănci centrale, precum Banca Naţională a Elveţiei sau Banca Japoniei, au o altă abordare în privinţa administrării rezervelor internaţionale şi investesc o parte din acestea pe piaţa de capital cu scopul de a obţine randamente mult mai mari într-o eră în care activele cândva considerate „sigure“ oferă dobânzi negative sau în cel mai bun caz aproape nule.

Spre exemplu, Banca Naţională a Elveţiei inves­teşte aproape o cincime din rezerva valutară, 120 mld. franci, în acţiuni listate pe bursele ameri­cane, europene, dar şi în economii emer­gente, scrie Financial Times. Elveţia are a treia cea mai mare rezervă valutară din lume, după China şi Japonia. Banca Naţională a Elveţiei a folosit deja 60 mld. dolari din rezerve pentru a cumpăra acţiuni pe bursele americane. Printre sectoarele preferate se află tehnologia, unde banca are deţineri la Apple şi Microsoft de peste un miliard de dolari, telecomunicaţii (AT&T şi Verizon) şi sectorul bunurilor de larg consum (P&G şi Johnson & Johnson).

Chiar dacă randamentul acţiunilor de pe bursă devine din ce în ce mai mare raportat la cel oferit de obligaţiuni, lichiditatea titlurilor de pe piaţa de capital este mai mică decât a instrumentelor folosite în mod obişnuit de băncile centrale şi de asemenea ca bancă centrală, Banca Naţională a Elveţiei nu poate să ia poziţii contrare împotriva propriei sale monede, ceea ce face imposibil să se asigure împotriva riscurilor.

O altă bancă centrală care a cumpărat acţiuni pe piaţa de capital este Banca Japoniei, care datorită programului său de creare de monedă pentru stimularea economiei cumpără acţiuni pe bursa din Tokio, ajungând să fie în top 10 acţionari la 90% din firmele incluse în Nikkei 225. Banca a ajuns să deţină 1,6% din capitalizarea bursei din Tokio, acţiunile valorând 86 miliarde dolari. Spre comparaţie, fondul de pensii al Japoniei deţine 5% din activele pe bursă. BNR avea o rezervă valutară de 31,73 miliarde euro la sfârşitul lunii iunie, la care se adaugă deţinerile în aur de 3,9 miliarde euro, rezerva fiind cu 2% sub nivelul din luna precentă. La sfârşitul anului 2015, România avea rezerve inter­na­ţionale de 35,5 miliarde euro, inclusiv deţinerile de aur, care în acel interval a oferit băncii centrale un randament de 0,03% pe an, un minim istoric aflat sub nivelul de 0,17% din anul precedent şi a adus BNR un venit de 9 milioane euro.

În ceea ce priveşte nivelul de expunere, 79,1% din rezerva valutară administrată de BNR este investită în active denominate în euro, 16,6% în dolari SUA şi restul în alte valute. Peste 57 % din rezervă este plasată în titluri emise de guverne, 16,7% la agenţii guvernamentale, 8,4% la instituţii supranaţionale precum FMI şi 17,5 în numerar şi depozite.

Consensul economiştilor este că rezerva valutară a unei ţări trebuie să acopere importurile într-o economie pentru minimum trei luni, iar nivelul optim este atins când rezervele valutare acoperă şase luni de importuri. Dacă aplicăm această teorie realităţilor din economia românească rezultă ca rezervele ar trebui să fie la un nivel de aproape 30,3 miliarde euro, valoare importurilor în primul semestru din 2015, ceea ce înseamnă că rezerva BNR de 32,4 miliarde euro depăşeşte nivelul optim cu trei miliarde euro, dacă excludem deţinerile în aur.

BNR, în alocarea sa, limitează nivelul alocat emitenţilor privaţi, altora decât celor care emit obligaţiuni garantate cu active, la 10% din rezerva sa valutară, ceea ce i-ar permite într-o situaţie ipotetică să aloce acel surplus de 2,1 miliarde euro unor investiţii pe bursă. Parametrii stabiliţi de bancă îi permit să aloce 55-85% din rezervă în active denominate în euro, 10-35% în active în dolari şi restul în alte valute.

Dacă BNR ar fi investit anul trecut pentru o periodă de 12 luni, 70% din acel surplus, în mod egal, pe indici blue chip din zona euro ca DAX(Germania) şI CAC 40(Franţa), care ua crescut cu 9,56% respectiv 8,53%, 22,5% pe indicele Dow Jones, care a scăzut cu 2,23% şi 7,5% pe FTSE 100, care a scăzut cu 4,93%, BNR ar fi putut obţine un profit de 118 milioane euro la aceste tranzacţii, ceea ce înseamnă un randament de 0,4% pe an, superior celui obţinut în 2014 şi 2015.

Altfel ar fi stat situaţia dacă BNR investea aceeaşi sumă pe bursă de la începutul anului până la sfârşitul lunii iunie. Păstrând alocarea ipotetică, banca centrală ar fi putut pierde 120 milioane euro, din cauza prăbuşirii burselor europene, DAX având un declin de 9,89%, iar CAC 40 o scădere de 8,62%. În schimb, indicii americani şI britanicii ar fi redus din pierdere, pe fondul unor creşteri de 2,9% respective 4,2%.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO