Bănci și Asigurări

Daniel Anghel, PwC: După trei ani de aşteptare, modificările fiscale cerute de mediul de afaceri au fost adoptate

Daniel Anghel, PwC: După trei ani de aşteptare, modificările fiscale cerute de mediul de afaceri au fost adoptate

Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică în cadrul PwC România

Modificările aduse Codurilor fiscal şi de procedură fiscală prin proiectul de lege votat de Parlament pe 24 noiembrie 2020 vin într-un moment în care mediul de afaceri are nevoie de un cadru fiscal mai clar şi mai modern, pe fondul crizei sanitare care a afectat operaţiunile şi a generat incertitudine fără precedent. Este vorba de un proiect care include multe propuneri ale mediului de afaceri şi a cărui ”naştere” nu a fost deloc uşoară. Dacă ne gândim că de la iniţierea proiectului până la adoptare au trecut aproape trei ani, ne dăm seama că este un termen neobişnuit de mare în condiţiile în care schimbările legislaţiei fiscale sunt de obicei rapide, unele chiar peste noapte. Ca să ne dăm seama mai bine cum evoluează procesul legislativ, am calculat durata alocată consultării publice şi am constatat că, începând din 2017, proiectele de acte normative cu implicaţii fiscale au fost adoptate în medie în circa 70 de zile de la lansarea publică.

Cu acest proiect, însă, lucrurile au stat diferit pentru că mediul de afaceri, prin organizaţiile reprezentative din cadrul Coaliţiei pentru dezvoltarea României, a fost puternic implicat şi procesul de consultare a fost unul foarte serios. În primăvara anului 2018, la invitaţia Ministerului de Finanţe, asociaţiile de afaceri au început să lucreze la modificarea Codurilor, preocuparea majoră fiind pentru reglarea unor prevederi neconforme cu legislaţia şi jurisprudenţa europeană, ajustarea unor reguli care s-au dovedit greoaie sau împovărătoare, suplimentarea unor beneficii pentru angajaţi şi alinierea cadrului fiscal la principii moderne care sprijină investiţiile.

A fost un efort mare pentru a finaliza propunerile cât mai rapid, în speranţa că proiectul va fi aprobat de guvern şi înaintat parlamentului în toamna anului 2018. Din păcate, lipsa de predictibilitate cu care ne-am obişnuit de mulţi ani a ”lovit” din nou şi, spre uimirea întregului mediu de afaceri care aştepta ca din 2019 să intre în vigoare prevederile proiectului amplu dezbătut, guvernul a aprobat extrem de repede în locul acestuia, la finalul anului 2018, celebra OUG 114. Evident că agenda mediului de afaceri a fost deturnată, principala problemă fiind remedierea pagubelor cauzate de acest act normativ care a dispărut din peisajul fiscal, abia la finalul anului trecut. Însă nici anul 2020 nu a venit cu linişte şi stabilitate, ci dimpotrivă cu o mare incertitudine socială şi economică, iar priorităţile autorităţilor au fost şi încă sunt situaţia de sănătate publică şi măsurile de sprijin rapid pentru economie.

Cu toate acestea, mediul de afaceri a continuat să susţină proiectul demarat în 2018 care, în cele din urmă, a primit votul final în parlament, dând un semnal pozitiv pentru companii şi investitori că vocile lor sunt, totuşi, auzite de decidenţi. Voi puncta în continuare cele mai importante zece modificări ale Codurilor fiscal şi de procedură fiscală adoptate de parlament. În cazul Codului fiscal cele mai de impact noutăţi sunt:

 

Consolidarea fiscală 

Datorită consolidării fiscale, pierderile şi profiturile societăţilor care formează grupul se vor cumula, iar impozitul pe profit se va aplica asupra diferenţei pozitive dintre acestea. În acest mod grupurile vor avea posibilitatea să îşi recupereze pierderile fiscale în timp real. Propunerea de consolidare fiscală vine în completarea unui pachet integrat de legislaţie specifică grupurilor de societăţi, care va încuraja şi mai mult prezenta holdingurilor în România.

 

Deducerea integrală a ajustărilor pentru deprecierea creanţelor

Ajustările pentru deprecierea creanţelor devin integral deductibile, fiind eliminat pragul actual de 30%.

 

Recuperarea TVA plătită la buget pentru facturi neîncasate de la persoane fizice, mai vechi de un an

Sunt modificate prevederile legislative naţionale privind ajustarea bazei de impozitare a TVA, în vederea alinierii cu principiile fundamentale ale Directivei de TVA şi jurisprudenţa europeană recentă.  Potrivit cadrului juridic şi fiscal curent, ajustarea bazei de impozitare în cazul creantelor neincasate de la debitori persoane fizice nu este posibilă. Astfel, modificarea prevede că în cazul în care contravaloarea totală sau parţială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată de la beneficiarii persoane fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părţi, ori în lipsa acestuia, de la data emiterii facturii, baza impozabilă de TVA poate fi ajustată. Ajustarea este permisă doar dacă s-au luat măsuri comerciale pentru recuperarea creanţelor de până la 1000 lei, inclusiv, respectiv că au fost întreprinse proceduri judiciare pentru recuperarea creanţelor mai mari de 1000 lei. Prin urmare, companiile de telecom, utilităţi etc au posibilitatea să recupereze TVA pe care au plătit-o bugetului de stat aferentă acestor facturi neîncasate. 

 

Posibilitatea de a desemna un reprezentant fiscal autorizat pentru obligaţiile de TVA

Persoanele neînregistrate în scopuri de TVA în România pot desemna un reprezentant fiscal

autorizat care sa îndeplinească obligaţiile din perspectiva TVA. Conceptul de reprezentant fiscal autorizat există de mai mulţi ani în state membre. Introducerea în legislaţia românească reduce costurile de administrare pentru companiile din afara UE (şi nu numai), încurajându-le să facă importurile de bunuri în UE prin România. Putem spune ca acesta va reprezenta încă un pas înainte pentru încurajarea volumului de mărfuri tranzitate/transbordate din portul Constanţa şi nu numai.

 

TVA în vamă

Nu se face plata efectivă în vamă pentru importurile efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA dacă: au obţinut certificat de amânare de la plată, au realizat importuri din teritorii şi state terţe, în ultimele 6 luni anterioare lunii în care solicită eliberarea certificatului, cu valoare cumulată de cel puţin 50 milioane lei, cu excepţia produselor supuse accizelor armonizate.

 

Noi beneficii neimpozabile pentru angajaţi binevenite în contextul actual 

Sunt exceptate de la calculul impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale,  sumele acordate angajatilor pentru cheltuielile cu utilităţile (electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date) şi achiziţia mobilierului şi echipamente de birou, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din lună în care angajatul desfăşoară activitate în regim de telemuncă, precum şi  acoperirea de către angajatori a costurilor cu testarea epidemiologică şi/sau vaccinarea angajaţilor pentru a împiedica răspândirea bolilor care pun în pericol sănătatea angajaţilor şi cea publică.

Utilizarea maşinii în scop personal, neimpozabilă pentru angajaţii microîntreprinderilor

În prezent, regimul fiscal favorabil existent pentru  utilizarea maşinilor atât în scop de serviciu, cât şi personal nu poate fi aplicat de către entităţile care nu sunt plătitoare de impozit pe profit. Noutatea este că aceste avantaje sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor devin neimpozabile şi scutite de contribuţii sociale  şi pentru angajaţii persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activităţi. Astfel, angajaţii microîntreprinderilor care utilizează maşina societăţii şi în scop personal nu vor mai datora impozitul pe venit şi contribuţiile sociale  pentru acest avantaj, fără a exista o limită, aşa cum există în cazul angajaţilor companiilor platitoare de impozit de profit (respectiv 50% limită de deductibilitate). 

 

Principalele modificări ale Codului de procedură fiscală 

 

Transferul activităţii de soluţionare a contestaţiilor de la ANAF la MFP

Se schimbă competenţa de soluţionare a contestaţiilor de la ANAF la MFP, structurile de soluţionare a contestaţiilor existente la nivelul ANAF fiind preluate în cadrul MFP. Prin această modificare soluţionarea devine un process autonom şi mai obiectiv. 

 

Suspendarea  inspecţiei fiscale

Inspecţia fiscală se suspendă până la finalizarea procedurilor penale derulate în legătură cu tranzacţiile controlate. Astfel, nu vor mai fi emise decizii de impunere şi, prin urmare, contribuabilii nu vor rămâne ca în prezent cu sumele plătite o perioadă lungă de timp.

Modificarea se impune ca urmare a faptului că CEDO a criticat România pentru că, prin procedurile în vigoare, a permis ca referitor la acelaşi contribuabil şi pentru aceeaşi situaţie de fapt să se declanşeze două proceduri: o procedură administrativă şi o procedură penală. 

 

Reexaminarea deciziei de soluţionare  

Organul fiscal îşi poate retrage propria decizie de soluţionare, la cererea contribuabilului, dacă apare un precedent pozitiv (o decizie contrară emisă de CJUE, Comisia centrală fiscală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). Reglementarea posibilităţii de reexaminare a deciziei de soluţionare a contestaţiei în anumite situaţii va conduce la încetarea procedurilor judiciare costisitoare atât pentru contribuabili, cât şi pentru administraţia fiscală, degrevarea instanţelor judecătoreşti de asemenea litigii şi evitarea plăţii de către organele fiscale de cheltuieli de judecată, dobânzi sau alte sume în cazul în care se apreciază că actul emis nu este în conformitate cu dispoziţiile legale.

 

Pentru a intra în vigoare proiectele urmează să fie promulgate de către preşedinte şi publicate în Monitorul Oficial. Adoptarea acestor modificări reprezintă un prim pas pentru îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi este de aşteptat ca anul viitor să fie reluate discuţiile privind politicile fiscale într-un context diferit, odată cu încheierea alegerilor şi numirea unui nou guvern. 

 

Daniel Anghel este Partener, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică în cadrul PwC România


 

AFACERI DE LA ZERO