Normele sociale şi culturale au un impact major asupra conformării la plata taxelor.
O decizie de aministie fiscală asupra unui contribuabil, luată în privinţa unui contribuabil, poate induce aşa-numitul hazard moral şi poate deveni un stimul pentru neplata taxelor şi pentru asumarea percepţiei că neconformarea este o practică acceptată, explică Daniel Anghel, Partener, liderul Departamentului de consultanţă fiscală şi juridică PwC România.
„Normele sociale şi culturale au un impact major asupra conformării la plata taxelor, documentat de-a lungul timpului de numeroase studii. Iată de ce elaborarea politicilor fiscale trebuie mereu să ţină cont că aspectele comportamentale pe care le generează se vor repercuta, ulterior, asupra nivelului de încasare. O decizie de amnistie fiscală, indiferent sub ce formă ar fi prezentată sau ce cauze ar determina-o, luată într-un climat marcat de neîncredere, poate să inducă hazardul moral, să devină un stimul pentru asumarea riscului de neplată a taxelor şi percepţia că neconformarea este o practică acceptată de autorităţi şi acceptabilă social. Pe termen lung acest efect este mai mare decât recuperarea unor sume la buget pe termen scurt pentru că modelează negativ comportamentul contribuabililor şi afectează normele sociale“, scrie specialistul PwC România într-o opinie asupra aministiei fiscale.
El susţine că o eventuală aministie trebuie să fie bine fundamentată şi dublată cu planuri concrete şi eficiente pentru conformarea la plată, astfel încât bun-platnicii să fie stimulaţi. Pentru a putea fi un instrument eficient, Daniel Anghel crede că aministia trebuie văzută ca o măsură extraordinară.
Ministerul de Finanţe şi ANAF au înaintat, zilele trecute, două pachete de măsuri: pentru restructurare financiară, respectiv de îmbunătăţire a administrării fiscale. Din nota de fundamentare a proiectului privind restructurarea financiară rezultă că 15% dintre contribuabilii activi înregistraţi fiscal din România, persoane juridice şi fizice, adică 251 mii de entităţi publice şi private, datorau aproximativ 29,6 mld lei către bugete, la finalul anului trecut. În primele patru luni din 2019, autorităţile reuşiseră să recupereze aproximativ 2% din totalul acestor creanţe. În acelaşi timp aceste entităţi aveau în jur de 500 mii de salariaţi, consideră Anghel.
Deşi apreciază faptul că ministerul de Finanţe şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu au recurs la adoptare fără consultări, de această dată, consultantul crede că mai sunt „multe portiţe care trebuie închise“.
„Dacă unele dintre practicile de până acum au permis ca suma obligaţiilor fiscale neachitate să ajungă la aproape 30 miliarde de lei, cu şanse foarte reduse de recuperare, este evident că există portiţe care trebuie închise. Pe de altă parte planurile destinate contribuabililor corecţi nu trebuie să se rezume la eliminarea câtorva declaraţii fiscale sau la ajustarea unor practici. Încrederea în sistemul fiscal care generează comportamente corecte poate fi construită în timp cu eforturi mari de reformă a întregii administraţii, în principal prin informatizare care va ajuta la simplificarea tuturor proceselor şi la mai multă transparenţă fiscală. În caz contrar, peste un an sau doi ne vom afla din nou în situaţia de a discuta despre datorii neplătite, amnistii fiscale şi povara conformării pentru cei care îşi onorează plăţile către buget“, apreciază
