Bănci și Asigurări

Daniel Daianu, BNR: Cei care reglementează şi supraveghează pieţele financiare, cei care articulează politici economice, care administrează bănci şi fonduri de investiţii trebuie să arate responsabilitate. Cei care urmăresc să inveţe pe alţii trebuie să manifeste o anume smerenie având în vedere lecţiile crizei financiare

Opinie

Daniel Daianu, BNR: Cei care reglementează şi supraveghează pieţele financiare, cei care articulează politici economice, care administrează bănci şi fonduri de investiţii trebuie să arate responsabilitate. Cei care urmăresc să inveţe pe alţii trebuie să manifeste o anume smerenie având în vedere lecţiile crizei financiare

Autor: Daniel Daianu

22.12.2020, 10:32 188

Este binevenit ca institutii publice si private fac eforturi pentru ca cetatenii sa dobandeasca cunoastere economica si financiara mai buna. Si in scoli se promoveaza educatia economica si financiara.

Este un curent de gandire in lume care urmareste auto-protectia mai buna a beneficiarilor de servicii financiare, incluziune economica/sociala si prin acces mai larg la servicii financiare (inclusiv prin utilizarea aplicatiilor online ca vehicul informational si transmitere de preferinte/decizii), ameliorarea de sanse in viata individuala si organizationala. Dar acest demers se cuvine sa fie judecat intr-un context mai larg. Fiindca nu trebuie sa fie subestimate resorturi ca si innascute ce fac din fiinta umana un homo oeconomics -- chiar daca emotii, sentimente diverse (empatie, simpatie, compasiune, loialitate, etc), aproximari inevitabile in rationamente (nu numai din cauza informatiei insuficiente) conduc la decizii ce par in divort cu logica economica, suboptime.

Oamenii sunt condusi in decizii de impulsuri, reguli cognitive de genul: 3 este mai bine (mult) decat 2 in situatia unor avantaje; un produs va fi cumparat de unde este mai ieftin daca excludem costul de deplasare si obtinere a informatiei, sau urgenta nevoii; un credit se ia de unde este mai ieftin alte conditii fiind similare; intre doua produse/servicii cu aceeasi utilitate si pret se alege cel care este mai atragator (desi subiectivismul joaca un rol aici).

Si se poate continua cu exemple ce arata ca, statistic vorbind, exista o logica economica prevalenta. Numerosi cetateni au abilitatea de a depasi “iluzia monetara” facand comparatie intre inflatie si rata dobanzii, randamente la depozite bancare; nu sunt putini cei care includ in judecati cursul de schimb si ma refer nu la oameni de afaceri care incearca sa minimizeze riscuri prin hedging. Ca majoritatea populatiei nu stie ce sunt options si futures este irelevent pentru discutie. Mai ales ca educatia financiara nu trebuie sa isi propuna transfomarea tuturor in jucatori pe burse. Drept este insa ca educatia financiara trebuie sa stimuleze inclinatia oamenilor de a economisi, chiar si la cei cu venituri mici.

Demersul educational evocat nu trebuie deci sa fie judecat ca si cum cetatenii simpli ar fi de pus in relatie cu:

  • valul de dereglementare in industria financiara de inainte de 2008 si care a favorizat Marea Recesiune –oricat s-ar argumenta ca episoade de criza fac parte din miscarea pietelor;
  • pletora de produse financiare ce nici acum nu sunt bine intelese inclusiv de persoane din industria financiara;
  • insuficiente mari ale Libor (London interbank offer rate) si manipularea sa, ce obliga la modificarea principalului reper pentru produse derivate-- ca si potlogarii are unor operatori (trader si brokeri) pe piete;
  • algoritmizarea crescanda a trading-ului (high frequency trading) care mareste enorm volatilitatea si poate accntua riscuri sistemice;
  • deficitul de reglementare si supraveghere pe unele piete financiare, care nici acum nu a fost inchis in mod convingator;
  • politici prociclice ce au adancit cicluri (de afaceri si financiare) nefaste;
  • politici neconventionale pentru a tine pe linia de plutire segmente ale pietelor financiare lovite sever de criza financiara, acum de pandemie si noua criza economica, ca si de nevoia de a mentine coeziunea zonei euro.

Unele din procesele mentionate mai sus au creat, sau accentuat riscuri sistemice. Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, spunea recent ca un minus important al reformei reglementarii si supravegherii industriei financiare dupa 2009 priveste pietele non-bancare (Financial Times, 2 decembrie a.c). Si oficiali ai BCE si ESRB (Consiliul European pentru Riscuri Sistemice) subliniaza acest aspect de mai mult timp. Cu cativa ani in urma l-am intrebat pe Peter Praet, atunci economist sef la BCE, cine ar actiona pe pietele de capital daca s-ar impune interventie de ultima instanta, exercitarea  functiei de LoLR (lender of last resort). Si s-a vazut in martie acest an, cand Fed a intervenit pe pietele de capital cumparand active de tot felul (chiar si categoria junk) cu scopul de a se evita o prabusire generala. Cazul Wirecard graieste sunator in privinta malpraxisului pe piete de capital. Ancheta parlamentara initiata la Berlin cat si raportul ESMA (autoritatea europeana pentru pietele financiare non-bancare) spun multe.

Reglementarea adecvata a pietelor de capital este cu atat mai necesara avand in vedere obiectivul dezvoltarii unei piete financiare comune in UE (capital markets union). Aici trebuie sa mentionam problema impartirii riscurilor (risk-sharing) in zona euro, care implica o schema colectiva de garantare a depozitelor (EDIS) si a unui activ sigur (safe asset) -- ce nu si-a gasit o rezolvare inca.

Astfel, cand se vorbeste despre educatie financiara, cei care urmaresc sa invete pe altii trebuie sa manifeste o anume smerenie avand in vedere lectiile crizei financiare. Responsabilitate trebuie sa arate cei care reglementeaza si supravegheaza pietele financiare, cei care articuleaza politici economice,  care administreaza banci si fonduri de investitii. Fiindca problemele mari, originea necazurilor mari, nu sunt de pus pe seama cetatenilor obisnuiti. Este drept insa ca acestia din urma, cu cat stiu mai mult si au informatie mai bogata, sunt mai inarmati sa isi apere interesele.

Pe acest fir de idei, este bine ca cei mici, copiii, sa fie invatati cel putin in egala masura despre relatia omului cu natura, de ce este important sa nu o distrugem. Izbanda asteptata in 2021 in razboiul cu Pandemia, prin crearea de vaccinuri, este un indemn pentru toti sa stimulam interesul copiilor pentru matematica, fizica, stiintele naturii in general. Crearea vaccinurilor demonstreaza ca trebuie sa avem  incredere in stiinta, in cunoastere. Daca proiectul Manhattan a durat cca 6 ani, programul Apollo cca 10 ani, crearea de vaccinuri contra Covid-19 (cu suita de teste necesare) a durat mai putin de 1 an --este o extraordinara realizare a stiintei medicale, o dovada a puterii mintii umane in slujba binelui.

Schimbarea de clima este o amenintare existentiala iar banci centrale si guverne sunt in alerta maxima. Nu intamplator a aparut The Network for Greening the Financial System, din care fac parte Fed , BCE, Banca Angliei si alte peste 70 de banci centrale, inclusiv BNR. O stire ce pune pe ganduri este ca resurse de apa vor face, pentru prima data in istorie, obiectul tranzactiilor futures --cum a anuntat  Grupul CME in 6 decembrie, a.c. Explicatia este ca se prognozeaza o crestere a raritatii acestor resurse pe fondul evolutiei demografice si al schimbarilor climatice. In timp ce traderii vad o noua oportunitate de castig speculativ fermierii si comunitati intregi vor incerca sa se protejeze si astfel de variatii mari ale pretului la apa.

Cei care reprezinta bancile si alte institutii financiare din Romania ar trebui sa discute mai mult despre impactul schimbarii de clima asupra activitatii lor, asupra societatii in general, ca buni “cetateni corporatisti”. Impactul digitalizarii, al inteligentei artificiale, al “monedelor digitale”, atacurile informatice, sunt teme abordate des in ultimii ani, ceea ce este de salutat.

Daniel Dăianu, Membru al Consiliului de administraţie al BNR

 
AFACERI DE LA ZERO