Dezechilibrul macroeconomic este o mare problemă a României, susţine Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, în cadrul celui mai recent raport “România - Zona Euro MONITOR" publicat de pe site-ul BNR.
Potrivit acestuia, deficitul bugetar este posibil să depăşească în acest an 8% din PIB, în condiţiile în care ultima rectificare bugetară plasează deficitul cash la 7,9% din PIB, mult peste cifra iniţială din proiectul de buget, de 5% din PIB.
“În pofida progreselor economice din ultimele două decenii (ex.: venitul/locuitor ajuns la cca. 80% din media UE la paritatea puterii de cumpărare), probleme mari persistă; proeminent este dezechilibrul bugetar foarte mare, la care se adaugă cel din balanţa contului curent. În 2024, deficitul de cont curent este probabil să treacă dincolo de 8% din PIB, depăşind pe cel bugetar. Avem aici o situaţie aparent stranie, fiindcă adâncirea deficitului de cont curent are loc în condiţiile unei încetiniri a economiei - creşterea reală a PIB în acest an fiind probabil în jur de 1,5%. Mare parte din creşterea cererii interne (stimulată de creşteri de pensii şi venituri/salarii) a fost acoperită de importuri. Discrepanţe mari rămân între mediul urban şi cel rural.”, spune Daniel Dăianu.
În opinia sa, problema fiscal/bugetară gravă este reliefată de numeroşi analişti autohtoni, analize ale Consiliului Fiscal, ale Comisiei Europene şi ale unor instituţii internaţionale. Guvernul României a solicitat în dialogul cu CE ca perioada de corecţie a dezechilibrului macroeconomic să fie de 7 ani (nu în ultimul rând fiindcă sunt de realizat reforme importante) – posibilitate înscrisă în noul cadru de guvernanţă fiscală din UE (alternativa fiind de 4 ani).
Totodată, Daniel Dăianu consideră că Planul bugetar structural pe termen mediu (PBSTM) necesită detalii în plus privind corecţia macroeconomică.
“Noul Guvern, ce va fi format după alegerile parlamentare din decembrie, va aproba bugetul pentru 2025 şi va veni probabil cu informaţii noi privind reducerea deficitului bugetar în acel an şi pe termen mediu. Ajustarea macroeconomică, conform Planului, pune accent mare pe partea de cheltuieli – scădere de la cca. 42% din PIB în 2024 la cca. 36% din PIB în 2031 (ce include însă şi o diminuare a cheltuielilor finanţate cu bani europeni) ”.
Daniel Dăianu precizează că planul prevede o creştere de venituri fiscale de cca. 1,5 la sută din PIB, ceea ce pare puţin ca obiectiv.
“Este drept că o reducere a gap-ului de colectare a TVA (cca. 36 la sută în România), fie şi graduală, la aproape din media din UE (4-5 la sută) ar aduce peste 2 la sută din PIB. Dar trebuie să existe o voinţă politică ireproşabilă şi punerea la punct a digitalizării în domeniul colectării de taxe şi impozite. Pieţele vor fi nervoase în anii ce vin pe fondul creşterii datoriilor publice şi a deficitelor bugetare în lume, iar sudden stops (blocaje subite de finanţare) nu sunt de neimaginat. De aceea, consolidarea este necesară”.
Din perspectiva preşedintelui Consiliului Fiscal, perioada solicitată de ajustare a deficitului bugetar pe o perioada de 7 ani are temei, dar prezintă riscuri.
„Nu trebuie să se mizeze pe răbdarea pieţelor financiare sine die, fie România stat membru al UE. Iar România nu face parte din zona euro existând deci risc valutar. Dacă ajustarea bugetară nu va fi credibilă va exista presiune pe moneda naţională, pe Leu, cu posibile ieşiri de capital din ţară. Iar instabilitatea politică în ţară poate accentua o reacţie adversă a pieţelor financiare”.
În acelaşi timp, Daniel Dăianu atrage atenţia că România trebuie să ţină cont că PNRR se termină în 2026, ceea ce înseamnă resurse bugetare mai puţine, iar CE doreşte ca bugetul UE să aloce mai mulţi bani pentru apărare şi inovare, decarbonizare, ceea ce ar afecta resursele pentru politica de coeziune.
“România trebuie să aibă o economie în care să se investească mai mult din resurse interne, publice şi private. Totodată, trebuie să capitalizăm cât mai bine apartenenţa la Uniune şi scutul de securitate reprezentat de NATO. România are nevoie de un buget robust, de venituri fiscale mai mari, care să finanţeze bunuri publice de bază – educaţie, sănătate, apărare, o politică industrială, admiţând că există resurse în acest scop, atenuarea discrepanţelor economice interne. Cheltuielile bugetare să fie făcute cu discernământ. Intrarea deplină în spaţiul Schengen este de salutat, iar perspectiva aderării la OCDE este de bun augur”.
