Bănci și Asigurări

Daniel Dăianu: Marea provocare macroeconomică în anii ce vin este corecţia deficitului bugetar, a dezechilibrului macroeconomic.O întrebare cheie este dacă pieţele vor accepta deficite bugetare de peste 7%, chiar 6% câţiva ani în şir având în vedere mărimea deficitului structural

Daniel Dăianu: Marea provocare macroeconomică în anii ce vin este corecţia deficitului bugetar, a dezechilibrului macroeconomic.O întrebare cheie este dacă pieţele vor accepta deficite bugetare de peste 7%, chiar 6% câţiva ani în şir având în vedere mărimea deficitului structural

Daniel Dăianu

Autor: Răzvan Botea

31.07.2020, 00:05 352

„România a început lupta contra Covid-19 cu un handicap macroeconomic major: deficit bugetar, pe standard european, de 4,3% din PIB în 2019“.

Daniel Dăianu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României şi preşdintele Consiliului Fiscal, scrie, într-o opinie, că absorbţia fondurilor europene este vitală în perioada de corecţie macroeconomică a României, în condiţiile în care se pune întrebarea dacă pieţele financiare vor accepta finanţarea unui deficit bugetar mai mare de 6% din PIB pe o perioadă de mai mulţi ani.

„Vedem de ce fondurile europene au un rol cheie pentru a uşura corecţia (macroeconomică - n. red.). Nu numai că pot susţine cererea agregată prin cheltuieli guvernamentale suplimentare de, să presupunem, 2-2,5% din PIB anual (net de contribuţia la bugetul UE), dar şi producţia internă. Banii europeni ar ajută şi finanţarea balanţei de plăţi“, scrie Daniel Dăianu.

De asemenea, el atrage atenţia că România porneşte cu un handicap macroeconomic lupta împoriva crizei generate de pan­demia de Covid-19, şi, în ciuda acestei crize, Comisia Europeană a declanşat în aprilie procedura de deficit excesiv pentru România.

„România a început lupta contra Covid-19 cu un handicap macroeconomic major: deficit bugetar (pe standard european, ESA) de 4,3% din PIB în 2019, în timp ce  deficitul structural (peste 4% din PIB în 2019) şi cel primar (peste 3% din PIB în 2019) sunt între cele mai adânci din UE. În aprilie 2020, în pofida izbucnirii pandemiei şi suspendării (temporare) a regulilor fiscale în UE, Comisia Europeană a început procedura de deficit excesiv“.

Daniel Dăianu mai spune că există un semn de întrebare dacă pieţele financiare vor fi dispuse să finanţeze un deficit buegtar mai mare de 6% din PIB pe o perioadă de mai mulţi ani. Deficitul bugetar va creşte anul acesta ca urmare a cheltuielilor suplimentare în contextul pandemiei, a scăderii veniturilor la buegtul de stat în condiţiile în care situaţia epidemiologică a afectat activitatea companiilor, dar şi din cauza creşterii unor cheltuieli fixe ale bugetului de stat, cum ar fi majorarea punctului de pensie.

„Marea provocare macroeconomică în anii ce vin este corecţia deficitului bugetar, a dezechilibrului macroe­co­nomic. Cu o creştere a punc­tului de pensie de 10%, cum se sugerează ca variantă din partea MFP, deficitul bugetar ar fi probabil în jur de 8% în 2020 şi nu ar scădea în mod semnificativ în 2021, chiar asumând o creştere a PIB-ului de peste 4%. O întrebare cheie este dacă pieţele vor accepta deficite bugetare de peste 7%, chiar 6% câţiva ani în şir având în vedere mărimea deficitului structural.“

 
 
AFACERI DE LA ZERO