Bănci și Asigurări

Daniel Zamfir, deputat PNL: Dacă un client îşi asumă dobânda, este echitabil ca banca să-şi asume riscul. Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR: Băncile nu funcţionează preluând riscurile debitorilor

Daniel Zamfir, deputat PNL: Dacă un client îşi asumă dobânda, este echitabil ca banca să-şi asume riscul. Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR: Băncile nu funcţionează preluând riscurile debitorilor

Daniel Zamfir (dr.), iniţiatorul controversatei legi a dării în plată, s-a confruntat cu Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR înainte la legea să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor

Autor: Liviu Popescu

07.03.2016, 00:03 598

Daniel Zamfir, iniţiatorul controversatei legi a dării în plată, susţine că după căderea pieţei imobiliare din 2008 a scăzut şi preţul imobilelor puse în garanţie, ceea ce înseamnă că în prezent clienţii sunt cei care suportă devalorizarea, în timp ce băncile nu-şi asumă niciun risc.

„Băncile nu-şi asumă niciun risc. Dacă un client îşi asumă dobânda şi eventual fluctuaţia cursului, este echitabil ca banca să-şi asume riscul ipotecii. Nu este normal să urmăreşti un om toată viaţa pentru un credit pe care tu, bancă, l-ai dat şi tot tu ai considerat o ipotecă evaluată de tine care să acopere acel împrumut“, a afirmat Zamfir ieri în cadrul emisiunii „După 20 de ani“, difuzată de postul de televiziune Pro TV.

Răspunsul viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu a fost că băncile nu funcţionează preluând riscurile debitorilor, ci au obligaţia să administreze „bine şi cu grijă“ banii deponenţilor.

„Rostul lor (al băncilor - n. red.) este să se asigure că-i plasează, îi recuperează şi îi dau înapoi deponenţilor şi îi pot da oricând deponenţii îi cer. Riscul fundamental pe care îl asumă o bancă şi care se vede în activitatea ei e riscul de neplată: riscul ca o persoană să nu poată sau să nu vrea să plătească creditul pe care l-a luat“, a spus Olteanu în cadrul emisiunii.

Legea dării în plată ţine capul de afiş al agendei publice din toamna anului trecut. Actul normativ ar urma să-şi continue traseul legislativ, posibil chiar în această săptămână, la Camera Deputaţilor, care este camera decizională. Cea mai recentă noutate cu privire la darea în plată este votul din plenul Senatului cu privire la aplicabilitatea legii şi programului guvernamental Prima casă. Prima casă, care are o rată de neperformanţă de 0,04%, este inclus în legea dării în plată şi prin urmare garanţia statului ar putea fi anulată. Însă tocmai această anulare ar putea pune România în categoria statelor neserioase.

„Înţeleg că aici e o frustrare legată de principiul dro­bului de sare, dacă se întâmplă ceva peste zece ani. Dacă peste zece ani se scumpeşte petrolul, o să interziceţi de astăzi maşinile? Dacă peste zece ani se scumpeşte mâncarea, o să interziceţi de astăzi cuptoarele?“, a afirmat Olteanu. Pe de altă parte, Zamfir afirmă că garanţia statului în cazul programului Prima casă este  suverană, şi astfel legea dării în plată nu o poate anula. „La articolul 1 al legii scrie cine sunt beneficiarii. Statul român are caracter de fideiusor, nu de consumator. Statul roman dă ţeapă băncii?“

Însă Bogdan Olteanu consideră că aici se face o confuzie. „În lege scrie că atunci când debitorul dă în plată, toate celelalte garanţii se anulează. Sunteţi de acord să scrieţi «cu excepţia garanţiei statului»?“

„Nimeni nu anulează garanţia statului, staţi liniştit. Nu poate fi anulată. Cel mai sigur garant este statul“, a fost răspunsul dat de Zamfir.

Astfel, viitorul programului Prima casă, care a ţinut pe linia de plutire creditarea de retail şi piaţa imobiliară în criză, atârnă de un fir de aţă întrucât se pare că nici BNR, dar nici parlamentarii nu reuşesc să ajungă la o concluzie. Finanţările acordate prin Prima casă se vând în lei la o marjă de două puncte procentuale peste nivelul indicatorului Robor cu scadenţa la trei luni, în prezent la 0,77% pe an.

AFACERI DE LA ZERO