Economiştii de la Morgan Stanley sunt foarte atenţi la tarife. Ei au calculat că o recesiune va veni în nouă luni dacă preşedintele Trump impune tarife de 25% pe importurile din China de 300 de miliarde de dolari care în prezent nu sunt tarifate.
Economia Germaniei, cu industria paralizată, a scăzut cu -0,1% în trimestrul doi, spun estimări recente ale analiştilor. Marea Britanie, cu incertitudinile Brexitului erodând investiţiile şi încrederea, s-a contractat în al doilea trimestru. Experţi solitari alimentează teama că întreaga economie globală dă cu spatele şi spun că majoritatea indicatorilor ciclici arată o stagnare sau chiar o scădere a activităţii din afaceri. Recesiunea ar fi deja aici, dar încă nu se vede pentru că datele statistice finale vin cu întârziere.
Despre o recesiune în SUA, cea mai mare economie a lumii, se vorbeşte de ceva timp, însă în ultimele zile cele mai mari bănci de Wall Street au tras semnalul de alarmă. „De data aceasta chiar suntem îngrijoraţi“, spun strategii de la Bank of America (BofA). Dacă economia americană se contractă sau nu este important pentru toată lumea pentru că SUA sunt, de departe, cel mai mare importator la nivel mondial. „Avem acum un număr de indicatori timpurii care încep să semnalizeze un risc mai ridicat de recesiune“, se arată într-o analiză a BofA despre economia americană. „Modelul nostru oficial arată o probabilitate de 20% ca o recesiune să apară în următoarele 12 luni, însă intuiţia noastră, pe baza datelor şi evenimentelor, ne spune că probabilitatea este mai apropiată de 1 din 3.“ Scenariul de bază al băncii este că economia trece printr-un nou minicliclu de creştere, în care-şi reduce turaţia doar pentru a-şi reveni la sfârşitul anului viitor. „Însă, de data aceasta chiar suntem îngrijoraţi că nu vom mai fi aşa norocoşi“, scriu strategii. Printre motivele îngrijorării se numără faptul că instrumentele de politică monetară cu care se poate acţiona pentru stimularea creşterii sunt limitate, iar din exterior se manifestă persistent un şoc care loveşte economia globală - războiul comercial. „Creşterile economice nu mor de bătrâneţe, dar pot muri din cauza unei greşeli de politică. Iar astăzi suntem predispuşi la erori de politică.“ Cu alte cuvinte, sugerează analiştii, cu următoarea criză va fi mai greu de luptat decât cu ultima.
Şi strategii de la Goldman Sachs văd riscuri crescute de recesiune în SUA şi spun că războiul comercial cu China are asupra economiei americane un efect mai puternic decât s-a anticipat, notează MarketWatch. Analiştii Goldman au calculat că tensiunile comerciale au un efect de frânare de 0,6% asupra economiei, faţă de 0,2% cât au estimat în analiza anterioară. „Teama că războiul comercial va declanşa o recesiune creşte“, a spus Jan Hatzius, economist-şef al băncii americane. El nu vede un acord comercial între SUA şi China materializându-se înainte de alegerile pentru preşedinte în SUA din 2020. Hatzius a explicat că incertitudinile create de război afectează încrederea, descurajând companiile să mai investească, să mai producă şi să angajeze. Analiştii Goldman cred că preşedintele american Donald Trump îşi va duce la îndeplinire ameninţarea de a impune tarife de 10% pe toate importurile din China rămase netarifate de la 1 septembrie. Trump a făcut această ameninţare la o zi după ce Rezerva Federală americană a redus dobânda de politică monetară.
Pentru David Solomon, CEO-ul de la Goldman, actualul mediu economic nu arată ca zilele lui august 2007, când a început marea criză. Însă el a identificat cel puţin un factor care ar putea face economia să deraieze: războiul comercial. „Nu cred că suntem într-un moment în care criza economică este iminentă. Însă lucrurile se pot schimba“, a afirmat Solomon. „Motoarele economice încă funcţionează bine. Probabilitatea unei recesiuni pe termen scurt este relativ redusă. Dar trebuie să fim atenţi la ce se întâmplă cu tarifele.“
Economiştii de la Morgan Stanley sunt foarte atenţi la tarife. Ei au calculat că o recesiune va veni în nouă luni dacă preşedintele Trump impune tarife de 25% pe importurile din China de 300 de miliarde de dolari care în prezent nu sunt tarifate. Alţii sunt mai îngrijoraţi, mai ales după ce pieţele financiare globale au intrat în vrie din cauza ameninţărilor lui Trump, notează CNN. „Se prea poate să fim în cel mai periculos moment financiar de după marea criză financiară din 2009“, a afirmat Larry Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA sub administraţia preşedintelui Bill Clinton. El se referă la economia americană şi la cea globală. Economistul Joseph Lupton de la JPMorgan Chase a avertizat că probabilitatea ca SUA să intre în recesiune în următoarele 12 luni a crescut la 40%. Miliardarul Jeffrey Gundlach vede o probabilitate de 75% ca economia să intre în recesiune înainte de alegerile din 2020. Indicatorul care contează cel mai mult pentru el, curba yieldurilor, adică diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor cu scadenţe pe termen scurt şi lung, arată „mult ca în 2007“.
Şi economia Chinei resimte efectele tensiunilor comerciale. Creşterea a încetinit la minimul ultimelor aproape trei decenii. Războiul comercial cu SUA loveşte a doua economie ca mărime din lume când aceasta este în plin proces de rebalansare spre consum intern şi o producţie cu valoare adăugată mai mare.
Însă mulţi economişti spun că impactul tensiunilor este mai mic decât s-au temut guvernanţii de la Beijing şi a sperat Trump. De aici poate şi atitudinea sfidătoare a oficialilor chinezi. „Economia Chinei a crescut cu 6,2% în al doilea trimestru, în timp ce SUA au avansat cu doar 2,1%“, a declarat Hua Chunying, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe de la Beijing. El a descris Washingtonul ca fiind „iresponsabil“ pentru felul în care tratează negocierile. Rezultatele războiului, privite din perspectiva timpului, arată că SUA nu sunt învingătoare. Între iulie 2018 şi iunie anul acesta, exporturile americane către China s-au prăbuşit cu 21%, sau cu 33 de miliarde de dolari, în timp ce exporturile Chinei către SUA au crescut cu 4 miliarde de dolari, sau 1%, spune Shan Weijian, preşedintele firmei de investiţii PAG. Astfel, rezultatul este opusul a ceea ce a dorit Trump. Deficitul comercial cu SUA, în loc să scadă, a crescut. În primele şapte luni ale acestui an, surplusul Chinei în relaţia cu SUA s-a situat la 168 de miliarde de dolari. Principalul motiv al acestui rezultat este faptul că americani nu sunt dispuşi să înlocuiască bunurile produse de companiile americane în China. Apoi, producătorii americani mută prea lent producţia din China acasă. Între timp, China face favoruri concurenţilor americanilor. Dacă tariful mediu impus de Beijing produselor americane a crescut cu 12,4 puncte procentuale din mai anul trecut, tariful mediu aplicat Europei, Japoniei şi altora a scăzut, potrivit unei analize a Peterson Institute.
